ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 502/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 502/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Galați, reclamanta SC „L.T.” SRL, în contradictoriu cu pârâta Direcția
Generală de Administrare a Marilor Contribuabili București, a solicitat restituirea
sumei de 12.364,77 RON, reprezentând taxă specială pentru autoturisme și
autovehicule achitată, ce urmează a fi actualizată cu rata dobânzii legale până
la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea
acțiunii, reclamanta a arătat că, în perioada 2007 - 2008, a dobândit dreptul
de proprietate asupra unor autoturisme, respectiv 12 buc. marca Toyota Yaris, 1
buc. marca Audi și 1 buc. Marca Opel Combo, iar pentru a le putea înmatricula
în România, a plătit o taxă specială de primă înmatriculare în valoare totală
de 12.364,77 RON.
Societatea reclamantă
a susținut că dispozițiile art. 214
1
- 214
3
din C. fisc.
(abrogate în prezent), care reglementau nivelul taxei speciale, contravin
dispozițiilor art. 90 parag. 1 din Tratatul de Instituire a Comunității
Europene, ce interzice statelor membre să aplice, direct sau indirect,
produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât
cele care se aplică produselor naționale similare.
Prin întâmpinarea
formulată în cauză, pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală a
solicitat respingerea, ca nefondată, a acțiunii.
Hotărârea
instanței de fond
Prin Hotărârea nr.
87/F din 24 martie 2011, Curtea de Apel Galați, secția de contencios
administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată reclamanta SC „L.T.” SRL
Brăila, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Administrare a Marilor
Contribuabili, având ca obiect pretenții și a obligat autoritatea pârâtă să
restituie reclamantei suma de 12.364,77 RON taxă de primă înmatriculare,
actualizată cu dobânda legală la data plății efective.
Motivele de fapt
și de drept care au stat la baza formării convingerii instanței de fond
Instanța de fond a
reținut că, la momentul încasării taxei speciale, temeiul juridic îl reprezentau
dispozițiile art. 214
1
- 214
3
din C. fisc., abrogate în
prezent, sumele urmând a fi plătite cu ocazia primei înmatriculări în România a
autovehiculelor și autoturismelor menționate expres, în cuantumul prevăzut de
lege.
Întrucât pentru
autoturisme și autovehicule taxa specială nu era percepută pentru autoturismele
deja înmatriculate în România, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în
celelalte state ale Uniunii Europene, achiziționate și aduse în țară, unde
urmau a fi reînmatriculate, iar legea română nu face diferența între
autoturismele noi și cele rulate, deja înmatriculate, Curtea a constatat
încălcarea principiul comunitar al liberei circulații a mărfurilor și, pentru
egalitate de tratament juridic, a apreciat că se impune restituirea taxei speciale
de primă înmatriculare plătită în baza dispozițiilor Codului fiscal.
Instanța de fond a
mai reținut că dispozițiile art. 214
1
- 214
3
din C. fisc.
conțin reglementări contrare prevederilor art. 28 și ale art. 90 parag. 1 din
Tratatului de Instituire a Comunității Europene și ale Tratatului de aderare a
României și Bulgariei la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005.
Pe cale de
consecință, judecătorul fondului a înlăturat apărarea pârâtei în sensul că
reclamanta ar fi îndreptățită numai la restituirea diferenței dintre taxa de
primă înmatriculare plătită în baza dispozițiilor legale în vigoare la acel
moment și taxa specială de mediu/taxa de poluare, instituită ulterior prin
O.U.G. nr. 50/2008.
Pe de altă parte,
Curtea a considerat că autoritatea pârâtă datorează și dobânzile legale
aferente, până la data plății efective, pentru lipsa de folosință a sumei de
12.364,77 RON achitată de reclamantă, în vederea reparării integrale a
prejudiciul cauzat acesteia, potrivit art. 1082 și art. 1084 C. civ.
Recursul formulat
de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva Hotărârii nr.
87/F din 24 martie 2011 a Curții de Apel Galați - Secția de contencios
administrativ și fiscal
Motivele de recurs
sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și ale art. 304
1
C.
proc. civ.
4.1. Instanța de fond
nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale active a
reclamantei:
A fost invocată
excepția, întrucât decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule a
fost emisă de către Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili
pentru CS VB Leasing România IFN SA, singura entitate îndreptățită să solicite
restituirea sumei.
Acțiunea a fost
formulată în nume propriu de către reclamantă, iar procura depusă la dosar nu
se referă la reprezentarea în fața instanțelor judecătorești.
4.2. Hotărârea a fost
dată cu aplicarea greșită a legii.
Art. 148 alin. (2)
din Constituția României nu a fost încălcat, deoarece taxa urmează să fie
plătită de toți proprietarii unor autoturisme sau autovehicule, indiferent de
proveniența acestora, la momentul primei înmatriculări în România.
Prin modificările
aduse Codului fiscal de către Legea nr. 343/2006, s-a respectat principiul
neretroactivității legii.
Conform art. 11 din
O.U.G. nr. 50/2008, se poate restitui numai diferența între suma achitată și
cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor ordonanței.
Reclamanta nu este
îndreptățită la plata dobânzii legale până la data plății efective, având în
vedere dispozițiile O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru
obligații bănești și ale art. 124 alin. (1) C. proc. fisc., republicat, cu
modificările și completările ulterioare.
Apărările
formulate de intimata-reclamantă SC L.T. SRL Brăila
Prin întâmpinare, se
solicită respingerea recursului ca nefondat, avându-se în vedere dispozițiile
art. 110 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene și Hotărârii
C-402/2009 a Curții de Justiție a Uniunii Europene prin care s-a stabilit că
taxa este contrară dreptului Uniunii.
II. Considerentele
Înaltei Curți - instanța competentă să soluționeze calea de atac exercitată
Recursul este
fondat din perspectiva motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 3 C.
proc. civ.
Obiectul acțiunii îl
constituie obligarea autorității fiscale pârâte să restituie suma de 12.364,77
RON, reprezentând taxa specială de primă înmatriculare pentru autoturisme și
autovehicule prevăzută de art. 214
1
- 214
3
din C. fisc.,
în vigoare la data plății.
Potrivit art. 10
alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 modificată și completată,
litigiile care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și
accesorii ale acestora de până la 500.000 RON, se soluționează în fond de către
tribunalele administrativ-fiscale.
Față de acestea, se
constată că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Galați a fost dată cu
încălcarea competenței altei instanțe, urmând ca în temeiul art. 312 alin. (1)
și (3) C. proc. civ., coroborate cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004
modificată și completată, să se dispună admiterea recursului, casarea sentinței
recurate și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului Brăila,
secția contencios administrativ și fiscal.
Se va constata că, în
raport de soluția adoptată de instanța de recurs, nu mai este necesară
pronunțarea și asupra motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304
pct. 9 și art. 304
1
C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de Agenția Națională de
Administrare Fiscală împotriva Hotărârii nr. 87/F din 24 martie 2011 a Curții
de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința
recurată și trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Brăila,
secția contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 2 februarie 2012.