ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2075/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2075/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința penală nr.
31 din 15 februarie 2011, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze
cu minori,a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de
revizuienta M.P., din Drobeta Turnu Severin, , jud. Mehedinți, împotriva
sentinței penale nr. 82 din 21 mai 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova
în dosarul nr. 405/54/2009.
Pentru a se pronunța
astfel, instanța a reținut, în esență, că prin referatul nr. 1685/III/6/2010,
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a înaintat instanței cererea de
revizuire formulată de revizuienta M.P. privind revizuirea sentinței penale nr.
82 din 21 mai 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, rămasă definitivă
prin decizia penală nr. 4114 din 9 decembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția penală, cu concluzii de respingere a cererii ca inadmisibilă.
În motivarea cererii
scrise, revizuienta petiționară a invocat disp. art. 394 alin. (1) lit. a) și
c) C. proc. pen.
S-a mai reținut de
instanța de fond că cererea de revizuire formulată de petenta M.P. vizează o
hotărâre prin care s-a respins plângerea sa formulată în temeiul art. 278
1
C. proc. pen. împotriva unei soluții de netrimitere în judecată.
Împotriva sentinței
penale nr. 31 din 15 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Craiova,
secția penală și pentru cauze cu minori, revizuienta a declarat în scris
recurs, fără însă a-l motiva și fără a se prezenta în instanță pentru a-l
susține.
Recursul este
inadmisibil.
Analizând hotărârea
atacată, Înalta Curtea constată că cererea de revizuire formulată de
reviziuenta M.P. a fost respinsă ca inadmisibilă avându-se în vedere decizia
nr. XVII din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile
Unite, prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul
General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a
stabilit că „cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri
judecătorești definitive, pronunțată în temeiul art. 278
1
alin. (8)
lit. a) și b) C. proc. pen., este inadmisibilă”.
Totodată, potrivit
dispozițiilor ce reglementează materia revizuirii, cererea de revizuire urmează
aceleași căi de atac ca și hotărârea împotriva căreia s-a formulat cererea de
revizuire, conform disp. art. 407 C. proc. pen.
Având în vedere că,
potrivit disp. art. 278
1
alin. (10) C. proc. pen., astfel cum a fost
modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (“Mica Reformă”) în
sensul că „hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este
definitivă", rezultă că împotriva unei hotărâri pronunțate de judecător în
condițiile sus-menționate nu se mai poate exercita nici o cale de atac.
Ca atare, sentința prin
care s-a respins ca inadmisibilă cererea revizuientei este definitivă, așa cum,
de altfel, era menționat și în dispozitivul hotărârii pronunțate.
Așa fiind, Înalta Curte,
potrivit disp. art. 385
15
pct. 1 lit. a), teza a 2 a C. proc. pen.,
va respinge, ca inadmisibil recursul declarat de revizuienta M.P.
Văzând și disp. art. 192
alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D
E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de revizuienta M.P. împotriva sentinței penale
nr. 31 din 15 februarie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru
cauze cu minori.
Obligă recurenta
revizuientă la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 19 mai 2011.