ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 780/2011

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 187/CA din 17 mai 2010-PI Curtea de Apel Oradea, secția contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de tardivitate a introducerii acțiunii invocată de pârâtul Guvernul României, a respins excepția lipsei capacității procesuale a reclamantei S.C.D.P. Bihor, invocată de pârâtul Guvernul României, a respins excepțiile neîndeplinirii procedurii prealabile în termen și a tardivității introducerii acțiunii, invocate de intervenientul în favoarea Guvernului României, Ministerul Internelor și Reformei Administrative București, a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C.D.P. Bihor însușită de Universitatea Oradea împotriva pârâților Guvernul României, Consiliul Local al comunei Paleu, Comuna Paleu prin primarul comunei, Primăria și Ministerul Finanțelor Publice și, drept consecință, a constatat caracterul nelegal al H.G.

nr. 1973/2004 în ceea ce privește poziția 27 din anexa 31 care cuprinde „inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al comunei Paleu" în care este inclus „lac artificial" situat în localitatea Săldăbagiu de Munte, amplasat în extravilan cu suprafața de 6 ha, preluat prin protocolul X/2003 de la Agenția Domeniilor Statului București, a anulat poziția 27 din anexa nr. 31 la H.G. nr. 1973/2004 și toate actele care au stat la baza înscrierii în anexă a acestei poziții. Cererea de intervenție în favoarea pârâtului Guvernul României formulată de intervenientul Ministerul Internelor și Reformei Administrative București a fost respinsă, pârâții Consiliul Local Paleu și Primăria Paleu, fiind obligați în solidar, la plata sumei de 3.950 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat și onorariu expert.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că reclamantele S.C.D.P. Bihor și Agenția Domeniilor Statului Oradea au chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Consiliul Local al Comunei Paleu și Primăria Paleu, solicitând să se constate caracterul nelegal al Hotărârii Guvernului nr. 1973 din 16 noiembrie 2004 în ce privește poziția nr. 27 din Anexa nr. 31 care cuprinde "Inventarul Bunurilor care Aparțin Domeniul Public al comunei Paleu" cu referire la imobilul "Lac artificial" situat în localitatea Săldăbagiu de Munte, amplasat în extravilan 6,00 ha, preluat prin protocol de la Agenția Domeniilor Statului nr. X din 03 februarie 2003 și pe cale de consecință să se dispună anularea în totalitate a acestei poziții din anexă și a tuturor actelor care au stat la baza înscrierii în anexă a acestei poziții.

Prin întâmpinare, Guvernul României a invocat excepția tardivității introducerii acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. Prin încheierea de ședință din 12 mai 2008, a fost introdusă în cauză în calitate de pârâtă la solicitarea pârâtului Guvernul României, Comuna Paleu reprezentată prin primar. Prin cererea de intervenție, formulată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative București în favoarea pârâtului Guvernul României, au fost invocate excepțiile de neîndeplinire a procedurii prealabile și de tardivitate a introducerii acțiunii, iar pe fond, s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 9 iunie 2008, a fost introdus în cauză în calitate de pârât, la solicitarea reclamantei, Ministerul Finanțelor Publice, întrucât imobilul din litigiu este înregistrat la Ministerul Finanțelor Publice (art. 20 din Legea nr. 213/1998) sub nr. 11.64.11 ca proprietate de stat în administrarea Agenției Domeniilor Statului. Prin cererea înregistrată la 16 ianuarie 2009, pârâtul Guvernul României a invocat excepția lipsei capacității procesuale a reclamantei S.C.D.P. Bihor, motivând că prin H.G. nr. 1087/2008 s-a dispus reorganizarea, prin preluare prin absorbție a S.C.D.P. Oradea de către Universitatea din Oradea, aflată în subordinea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cu mențiunea că S.C.D.P.

Oradea va funcționa ca subunitate de cercetare-dezvoltare fără personalitate juridică, în sub ordinea Universității din Oradea. Referitor la excepția lipsei capacității procesuale a reclamantei S.C.D.P. Bihor, instanța a constatat că prin cererea înregistrată la 22 iunie 2009, Universitatea din Oradea și-a însușit în întregime acțiunea formulată de fosta S.C.D.P. Oradea, pe care a înțeles să o continue. Drept urmare excepția a fost respinsă. În ceea ce privește excepția tardivității introducerii acțiunii, invocată de pârâtul Guvernul României și intervenientul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, instanța a respins-o ca neîntemeiată pe considerentul că H.G. nr. 1973 din 16 noiembrie 2004 a fost publicată în M. Of.

nr. 671 „bis", care se comunică numai anumitor instituții, sau la cererea expresă, ori în cauză nu s-a făcut dovada momentului la care reclamantele au luat cunoștință de conținutul anexei respective pentru a interveni sancțiunea decăderii prevăzută de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Pentru aceleași considerente, a fost respinsă și excepția de neîndeplinire a procedurii prealabile în termenul de 30 zile de la data comunicării actului prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 invocată de intervenientul Ministerul Internelor și Reformei Administrative București. Instanța de fond a reținut că S.C.D.P. Bihor Oradea deține în administrare imobilul „lac de acumulare" în suprafață de 4,59 ha înscris în tarlaua 265 parcela 3474 a Comunei Cetariu/Paleu, suprafață care aparține domeniului public al statului, așa cum rezultă din actul denumit „Macheta" privind actualizarea evidenței terenurilor agricole și neagricole aflate în exploatarea S.C.D.P.

Bihor Oradea, act semnat de către toate autoritățile abilitate, inclusiv de către primarul Comunei Paleu și vizat de Președintele Comisiei Județene de aplicare a Legii fondului funciar (anexa 6) precum și din procesul-verbal de delimitare din 15 august 2002 încheiat la Primăria Comunei Cetariu, semnat de toți cei abilitați, inclusiv de primarul Comunei Paleu (anexa 7). Din raportul de expertiză tehnică topografică întocmită în cauză a rezultat că lacul artificial de acumulare din comuna Paleu cuprins în H.G. nr. 1073 din 16 noiembrie 2004 pct. 27 în Inventarul bunurilor din domeniul public al Comunei Paleu este amplasat pe nr. cadastral 525 Paleu și are o suprafață totală de 79.961 mp, iar parcela cu nr. 3474 din tarlaua 265 (deținută în administrare de S.C.D.P.

Oradea) este inclusă în numărul cadastral 525 Paleu. Același lac de acumulare este înregistrat la Ministerul Finanțelor în baza prevederilor art. 20 din Legea nr. 213/1998 sub nr. 11.64.11 ca proprietate de stat în administrarea Agenției Domeniilor Statului, cod clasificare 8.29.06, după cum reiese din actul de inventar Grupa B (bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului) confirmat de Academia de Științe Agricole și Silvice București prin adresa din 18 aprilie 2007. Trecerea lacului de acumulare în categoria bunurilor care aparțin domeniului public al Comunei Paleu s-a făcut în baza Protocolului 40.939 din 3 februarie 2003 încheiat între Agenția Domeniilor Statului București și Comisia Locală de aplicare a Legii fondului funciar reprezentată de primarul comunei, act care nu este însă semnat de către primitor ci de către Primarul Municipiului Oradea, fiind aplicată ștampila Primăriei Oradea.

În realitate, acest bun nu a fost predat și nici preluat de pârâții Consiliul Local și Primăria Comunei Paleu, deoarece conform procesului-verbal de delimitare din 18 martie 2002, încheiat între S.C.D.P. Oradea și Primăria Cetariu, act semnat și de Agenția Domeniilor Statului, s-a stabilit în mod cert ce se predă și ce rămâne la reclamanta S.C.D.P. Oradea. Din cuprinsul acestor acte rezultă că, în realitate, prin protocolul X/2003, care a stat la baza emiterii actului administrativ contestat, acest bun nu a fost predat, astfel că în mod nelegal, cu încălcarea prev. art. 9 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 modificată prin Legea nr. 247/2005, acesta a fost în scris în lista bunurilor aparținând domeniului public al Comunei Paleu.

Instanța de fond a apreciat că problema în cauză nu este una de tehnică legislativă, hotărârea de guvern contestată putând fi dată cu respectarea tuturor dispozițiilor legale cuprinse în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ci este aceea că imobilul din litigiu, terenul ocupat de lacul de acumulare artificial, face parte din domeniul public al statului, așa cum este reglementat de art. 1 pct. 5 teza 3 din Anexa la Legea nr. 213/1998, art. 35 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, art. 9 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 și art. 1 pct. 14 din Legea nr. 247/2005 astfel că prin încălcarea dispozițiilor legale enumerate mai sus a fost emis actul administrativ contestat de reclamante.

Împotriva sus-menționatei sentințe au declarat recurs: Primăria Paleu și Consiliul Local Paleu, Guvernul României, Ministerul Administrației și Internelor, precum și Ministerul Finanțelor Publice. Recurenții Primăria Paleu și Consiliul Local Paleu au criticat sentința Curții de Apel Oradea pentru greșita soluționare a excepției de tardivitate a acțiunii față de dispozițiile art. 11 din Legea nr. 554/2004 și a excepției neîndeplinirii în termenul legal a procedurii prealabile în condițiile în care prin publicarea în Monitorul Oficial s-a realizat aducerea la cunoștință a actului normativ, arătându-se totodată că urmare a confuziei făcute între conținutul dreptului de administrare și conținutul dreptului de proprietate instanța a pronunțat și pe fond o soluție nelegală.

Cererea de recurs a Guvernului României a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și pe cele ale art. 304 1 C. proc. civ., arătându-se că raportat la momentul publicării în Monitorul Oficial a hotărârii de guvern contestate parțial - respectiv 21 ianuarie 2005 - acțiunea este tardivă, iar pe fond, pretențiile formulate de reclamantă sunt neîntemeiate.

Astfel, s-a precizat că în conformitate cu art. 3(4) din Legea nr. 213/1998 prin Hotărârea Consiliului Local nr. 15 din 3 iulie 2003 imobilul în litigiu a fost inclus în domeniul public al Comunei Paleu, el deservind activități publice generale ale unității administrativ-teritoriale, că Hotărârea Consiliului Local nu a fost contestată pe calea contenciosului administrativ și că Guvernul are doar competența legală de a atesta inventarierea făcută de autoritatea administrației publice locale, actul administrativ contestat fiind emis cu respectarea prevederilor art. 108 din Constituția României și art. 21(3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Și criticile aduse de Ministerul Administrației și Internelor au vizat atât greșita soluționare a excepțiilor privind neîndeplinirea în termen a procedurii prealabile și a tardivității acțiunii în contencios administrativ, precum și fondul cauzei.

Sub acest ultim aspect recurentul a apreciat că, prin natura sa, actul de atestare a bunurilor aparținând domeniului public local nu creează drepturi noi, nu stabilește și nici nu modifică regimul juridic al bunurilor respective, iar Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură Bihor nu a făcut dovada că ar fi titulara unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat vătămat prin actul administrativ a cărui anulare s-a cerut. Prin recursul promovat de Ministerul Finanțelor Publice s-a punctat că această autoritate publică centrală nu are calitate procesuală pasivă în cauza de față, față de dispozițiile clare ale art. 25 din Decretul nr. 31/1954. Înalta Curte de Casație și Justiție reține că recursurile sunt nefondate.

Răspunzându-se criticilor legate de excepțiile procedurale amintite de recurenții Primăria Paleu, Consiliul Local Paleu, Guvernul României și Ministerul Administrației și Internelor, Înalta Curte observă că este corectă dezlegarea dată acestor excepții de către instanța de contencios administrativ a Curții de Apel Oradea. Atât pentru neîndeplinirea procedurii prealabile în termenul de 30 de zile cât și pentru termenul în care s-a formulat acțiunea, judecătorul fondului a argumentat că susținerile pârâților care au invocat cele două excepții procesuale sunt neîntemeiate având în vedere că H.G. nr. 1973 din 16 noiembrie 2004 a fost publicată în M. Of.

nr. 671 bis care se comunică numai anumitor instituții, sau la cererea expresă, iar în cauză nu s-a făcut dovada momentului la care reclamantele au luat cunoștință de conținutul anexei 31 pentru a interveni sancțiunea inadmisibilității pentru neîndeplinirea în termen legal a procedurii prealabile sau cea a decăderii prevăzută de art. 11(2) din Legea nr. 554/2004. Pornind de la principiul că sarcina probei revine reclamantului, în speță, sarcina de a dovedi că atât plângerea prealabilă prevăzută de art. 7(1) din Legea nr. 554/2004, cât și acțiunea au fost depuse peste termenul legal revenea pârâților. Într-adevăr din actele dosarului nu rezultă care este momentul la care s-a luat cunoștință de conținutul anexei 31 contestată parțial din H.G.

nr. 1973/2004, fapt care profită însă reclamanților, iar în lipsa unui asemenea înscris susținerile recurenților-pârâți pe acest aspect rămân fără suport și nu pot fi primite. Asupra fondului, concluzia la care a ajuns prima instanță este în armonie cu probatoriul administrat și cu legislația incidentă, în considerentele sentinței făcându-se o expunere clară, logică a argumentelor avute în vedere. Imobilul cuprins la poz. 27 din anexa 31 a H.G. nr. 1973 din 16 noiembrie 2004 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 970/2002 privind atestarea domeniului public al județului Bihor, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Bihor este denumit „lac artificial” situat în localitatea Săldăbagiu de Munte, amplasat în extravilan 6,00 ha, preluat prin protocolul nr. X din 3 martie 2003 al Agenției Domeniilor Statului.

S-a reținut în mod just că din înscrisurile pe baza cărora s-a întocmit inventarul bunurilor din domeniul public al Comunei Paleu nu rezultă că unitatea administrativ-teritorială a dobândit acest imobil prin vreunul din modurile legale de dobândire a proprietății. Lacul de acumulare a fost trecut în categoria bunurilor care aparțin domeniului public al Comunei Paleu în baza Protocolului din 3 februarie 2003 încheiat între Agenția Domeniilor Statului și Comisia Locală de aplicare a Legii fondului funciar reprezentată de primarul comunei, fără a fi semnat și de către acesta din urmă, ci de către Primarul Municipiului Oradea. În contextul probatoriului administrat, inclusiv proba cu expertiza tehnică topografică, s-a reținut că imobilul în litigiu a fost trecut în lista bunurilor aparținând domeniului public al Comunei Paleu cu încălcarea art. 9(1) din Legea nr. 1/2000 modificată prin Legea nr. 247/2005.

Terenul ocupat de lacul de acumulare artificial face parte din domeniul public al statului, iar barajul de acumulare și stația de pompare se regăsesc în anexa 1 a H.G. nr. 1087/2008 referitoare la identificarea suprafețelor de teren din domeniul public al statului aflate în administrarea Agenția Domeniilor Statului care trec în administrarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului - Universitatea Oradea (pozițiile M.F. nr. 11.64.11 și 11.64.25). Așadar, întrucât imobilul este înregistrat la Ministerul Finanțelor la poz. 11.64.11 ca proprietate de stat în administrarea Agenției Domeniilor Statului - cod clasificare 8.29.26 - menținerea acestui minister ca parte în proces este justificată pentru ca hotărârea de față să-i fie opozabilă, deci critica recurentului în discuție va fi respinsă.

În privința interesului legitim vătămat toate cele arătate sunt de natură a înlătura orice dubiu în privința legitimității S.C.D.P. Bihor și ulterior a Universității Oradea de a formula/continua acțiunea în baza art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, instanța de fond stabilind că sunt incidente dispozițiile art. 1 și 18 din același act normativ și dispunând în consecință anularea poziției 27 din anexa 31 la H.G. nr. 1973/2004 și a tuturor actelor care au stat la baza înscrierii în această anexă a acestei poziții. Văzând și dispozițiile art. 312(1) C. proc. civ. și art. 20(1) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de Primăria Paleu, Consiliul Local Paleu, Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor, împotriva Sentinței civile nr. 187/CA din 17 mai 2010-PI a Curții de Apel Oradea, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 10 februarie 2011.