ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.05.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2646/2010

HOTĂRÂRE
19.05.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2646/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra conflictului negativ de competență de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2517 din 11 iunie 2009, a admis excepția necompetenței materiale și pe cale de consecință a declinat în favoarea Judecătoriei

Sector 1 București, soluționarea acțiunii formulate de reclamanții L.L.S. și B.L.A.D.,

în contradictoriu cu Statul Român, prin Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor, cu motivarea că obiectul acțiunii îl constituie obligația de a

face, în sensul desemnării unui evaluator al imobilului față de care

reclamanții sunt îndreptățiți la despăgubiri și nu contestarea deciziei

reprezentând titlu de plată pentru despăgubiri sau refuzul nejustificat de

emitere a acesteia, situații în care ar fi fost incidente dispozițiile art. 1

din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ și prin urmare competența

curții de apel.

Privind cauza spre soluționare,

Judecătoria Sectorului 1 București a declinat la rândul său competența de

soluționare a pricinii în favoarea Curții de Apel București și constatând

existența unui conflict negativ a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și

Justiție în vederea pronunțării unui regulator de competență.

Pentru a hotărî astfel instanța a

reținut, prin sentința nr. 14396 din 27 noiembrie 2009, în condițiile în care

procedura stabilită prin Titlul VII al Legii nr. 247/2005 presupune

obligativitatea parcurgerii mai multor etape, între care și etapa evaluării,

iar prin acțiunea formulată reclamanții se plâng de tergiversarea soluționării

cererii lor, solicitând obligarea pârâtei să finalizeze ultima etapă a

procedurii, cea referitoare la evaluare, nu este vorba, în speță, de o simplă

obligație de a face ci de o cerere formulată în temeiul Legii nr. 247/2005,

Titlul VII, pentru care competența revine instanței de contencios

administrativ, în conformitate cu dispozițiile art. 2 lit. f) din Legea nr. 554/2004.

Hotărând asupra conflictului negativ

de competență ivit între cele două instanțe, în condițiile art. 22 alin. (5) C.

proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a pricinii în

favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, pentru considerentele în continuare arătate.

În acțiunea introductivă de instanță

reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la desemnarea unui evaluator în

vederea întocmirii raportului de evaluare pentru stabilirea de măsuri

reparatorii, prin echivalent, privind imobilul proprietatea acestora situat în

București, sector 1, întemeindu-și cererea pe dispozițiile Legii nr. 247/2005,

Titlul VII.

Ori, procedura administrativă

reglementată de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 prevede parcurgerea mai

multor etape, respectiv analizarea dosarelor sub aspectul corectitudinii

cererii de restituire în natură și, trimiterea, în caz afirmativ, a dosarului

pentru întocmirea raportului de evaluare și emiterea de către Comisia Centrală

a deciziei reprezentând titlu de despăgubiri, act administrativ ce reprezintă

finalizarea și totodată concretizarea într-un act final a acestei proceduri.

Pornind de la finalitatea acestei

proceduri, rezultă că nu se poate reține ca obiect al acțiunii reclamanților

obligația de a face constând în obligarea pârâtei la desemnarea unui evaluator,

constatându-se totodată că reclamanții au supus controlului instanței

judecătorești tergiversarea procedurii de emitere a titlului de despăgubire,

prin netrimiterea dosarului la evaluator, litigiul fiind astfel, conform

dispozițiilor art. 1, Titlul VII din Legea nr. 247/2005 de competența curții de

apel.

Față de cele expuse, competența de

soluționare a prezentei cauze revine Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei

privind pe L.L.S., B.L.A.D. și Statul Român prin Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor, în favoarea Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 19 mai 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-06-11
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2789/2010
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul F.A. a chemat în judecată Statul Român, prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, solicitând instanței c
ÎCCJ 2011-05-26
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3093/2011
cios administrativ și fiscal, la data de 09 iunie 2009, a fost admisă excepția necompetenței materiale și declinată competența de soluționare în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în ra
ÎCCJ 2010-01-21
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 259/2010
Deliberând asupra recursului civil de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 306 din 12 februarie 2008, Tribunalul București a admis cererea formulată de reclamanta D.F., în contradi
ÎCCJ 2010-07-15
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3575/2010
ității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare, precum și deciziile menționate ale instanței supreme, astfel că sunt aplicabile în cauză prevederile art. 26 alin. (3), din Legea nr. 10/2001. 1.2. Înve
ÎCCJ 2010-02-19
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 939/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea primei instanțe Prin Sentința civilă nr. 3264 din 14 octombrie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a conte
Sursă