ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1995/2011

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 16 februarie 2011, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, a judecat plângerea formulată de petentul I.I. împotriva rezoluției din 26 noiembrie 2009, dată în dosarul nr. 375/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea. Instanța a constatat că în cauza dedusă judecății există autoritate de lucru judecat, motiv pentru care în baza disp. art. 278 1 alin. (8) lit. a) teza a II-a C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea petentului I.I. Împotriva acestei hotărâri petentul a declarat recurs. În timpul ședinței de judecată a fost depusă o cerere emanată de la petentul I.I., prin acesta înțelege să renunțe la judecată, retrăgându-și cererea de recurs.

Potrivit art. 385 4 C. proc. pen. „părțile pot renunța la recurs potrivit dispozițiilor art. 368 și pot retrage recursul în condițiile art. 369, care se aplică în mod corespunzător”. Așa fiind, Curtea ia act de declarația petiționarului de retragere a recursului, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de manifestarea de voință de retragere a recursului declarat de petiționarul I.I. împotriva sentinței penale nr. 20/P din 16 februarie 2011 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 13 mai 2011.