ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2020/2010

Asupra recursului de

față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Craiova a fost înregistrată plângerea penală formulată de numitul P.Ș.,

plângere prin care acesta solicita efectuarea de cercetări față de procurorul

B.I. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., și reținere sau

distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 272 C. pen., constând în aceea că

intimatul ar fi sustras din Dosarul nr. 295/P/2007 rechizitoriul care îl privea

și Ordonanța de infirmare a rechizitoriului din 7 februarie 2008.

Prin Rezoluția nr.

379/P/2009 din 19 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova

s-a dispus, în baza art. 228 alin. (6), cu referire la art. 10 lit. a) C. proc.

pen., neînceperea urmăririi penale față de:

- procurorul B.I., de

la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 272 C. pen.

Soluția a fost

dispusă în urma cercetărilor care au demonstrat că, din verificările efectuate,

nu a rezultat existența faptelor reclamate.

Împotriva

sus-menționatei rezoluții petiționarul a formulat plângere la procurorul

ierarhic superior.

Prin Rezoluția nr.

1299/11/2/2009 din 7 iulie 2009 a Procurorului General al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Craiova a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea

formulată de P.Ș.

Împotriva celor două

rezoluții petiționarul s-a adresat instanței de judecată, în baza art. 278

1

C. proc. pen.

Curtea de Apel

Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, prin Sentința penală nr. 49

din 25 februarie 2010, a luat act de retragerea plângerii formulate de petentul

P.Ș. împotriva Rezoluției nr. 379/P/2009 din 19 iunie 2009 a Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Craiova.

Împotriva sentinței,

petiționarul a declarat, în termen legal, recursul de fată.

Pentru termenul de

judecată din 21 mai 2010, recurentul a expediat prin poștă o cerere prin care a

învederat că își retrage recursul, solicitând să se ia act de manifestarea sa

de voință.

Așa fiind și

avându-se în vedere dispozițiile art. 385

4

alin. (2), cu referire la

art. 369 C. proc. pen., potrivit cărora, până la închiderea dezbaterilor la

instanța de recurs, oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat,

în condițiile arătate în textul de lege menționat, și constatând îndeplinite

cerințele respective, Înalta Curte urmează a lua act de voința recurentului

petiționar, valabil exprimată.

Conform art. 192

alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

la act de retragerea

recursului declarat de petiționarul P.Ș. împotriva Sentinței penale nr. 49 din

25 februarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu

minori.

Obligă recurentul

petiționar la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 21 mai 2010.