ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3109/2009

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Rezoluția nr. 1064/P/2008 din 27 ianuarie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, confirmată prin Rezoluția nr. 335/ II /2/2009 din 24 februarie 2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus, în baza art. 228 alin. (6), cu referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de intimata N.M. (magistrat procuror), pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. și favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 C. pen. imputate acesteia de petiționarul G.N., fapte ce ar fi fost săvârșite cu ocazia soluționării dosarelor 5132/P/2007 și 4108/P/2007.

S-a apreciat că faptele în legătură cu care s-a solicitat efectuarea de cercetări nu există și că magistratul procuror nu a făcut decât să își exercite atribuțiile de serviciu în limitele prevăzute de lege. Împotriva sus-menționatelor rezoluții petiționarul s-a adresat cu plângere instanței de judecată competente, în baza art. 278 1 C. proc. pen. Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, prin sentința penală nr. 86 din 28 mai 2009, a luat act de retragere a plângerii formulate de petent împotriva sus­menționatelor rezoluții. Împotriva sentinței, petiționarul G.N. a declarat, în termen legal, recursul de față la dezbaterea căruia nu a fost prezent. Recursul nu este fondat.

Examinând sentința atacată și în raport cu motivele scrise de recurs, precum și din oficiu, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, Înalta Curte constată că aceasta este temeinică și legală, că, astfel fiind, soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimata N.M., confirmată, cu justificat temei de procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, fiind întru totul corectă, din moment ce nu au putut fi identificate elemente ale infracțiunilor reclamate de petiționar. Față de cele expuse, în cauză neconstatându-se motive care să justifice casarea sentinței instanței de fond și, pe cale de consecință, desființarea rezoluției procurorului, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. , va respinge ca nefondat recursul declarat de petiționarul G.N. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul G.N. împotriva sentinței penale nr. 86 din 28 mai 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 2 octombrie 2009.