ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3688/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prima instanță Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Iași reclamanta C.M.G. a chemat în judecată pe pârâții: Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, A.N.P.H. - C.S.E.P.H.A. și Consiliul Județean Alba - C.E.P.A.H. solicitând să se dispună: anularea Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 1737 din 26 februarie 2009; anularea Deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 2621 din 30 martie 2009; obligarea pârâtei de ord.2 să emită un certificat de încadrare a reclamantei într-un grad de handicap grav; obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată. Reclamanta a susținut în motivarea cererii sale, că în mod greșit pârâta C.S.E.P.H.A.

a respins prin Decizia nr. 2621 din 30 martie 2009 contestația formulată împotriva Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 1737 din 26 februarie 2009, reținând că reclamanta nu se încadrează în criteriile medico psiho-sociale, întrucât prezintă doar complicația unei boli cardio vasculare și astfel beneficiază doar de prevederile Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice. Reclamanta a precizat că în cursul anului 2006 a suferit un atac ischemic în dublu ax carotidian, cu hemiplegie dreapta, afazie sechelară, iar în pofida tratamentelor efectuate, a rămas imobilizată la pat,deplasarea sa putându-se face doar în scaunul cu rotile. Reclamanta a apreciat că afecțiunile de care suferă corespund unui grad de handicap grav.

î n drept, au fost invocate prevederile Ordinului M.M.F.P.S. nr. 762/1997, ale Ordinului MSP nr. 1992/2007 și cele ale Legii nr. 554/207. Pârâtul Consiliul Județean Alba - C.E.P.A.H. a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale pasive, învederând că actele care emană de la comisiile de evaluare se atacă într-o primă etapă, într-o procedură administrativă prealabilă, care reprezintă o condiție de exercitare a dreptului la acțiunea în contencios administrativ, și apoi în a doua etapă, materializată prin acțiunea propriu-zisă în contencios administrativ, promovată doar împotriva actului administrativ final ce emană de la C.S.E.P.H.A., legiuitorul nefăcând vorbire în nici un act normativ de posibilitatea anulării certificatului de încadrare pe calea dreptului comun.

Pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, A.N.P.H. - C.S.E.P.H.A. a solicitat prin întâmpinare respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece reclamanta nu îndeplinește condițiile prevăzute de Ordinul comun nr. 762/1997 al M.M.F.P.S. și nr. 1992/2007 al MSP, Cap. 7 subcap. III, pct. 2 lit. b), care stipulează accesul la protecția specială a persoanelor cu sechele după AVC. Acesta nu îndeplinește nici condițiile prevăzute la lit. c) a aceluiași articol, deoarece această prevedere este destinată numai persoanelor cu parapareze/paraplegii, tetrapareze/tetraplegii, ceea ce nu s-a reținut reclamantei. Prin sentința nr. 271/F/CA/2009 Curtea de Apel Iași a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.E.P.H.A.

Alba și în consecință: a respins acțiunea formulată de către reclamanta C.M.G., împotriva pârâtei C.E.P.H.A. Alba; a a dmis acțiunea formulată de către reclamanta C.M.G. împotriva pârâtei C.S.E.P.H.A., și în consecință: a anulat Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 2621 din 03 martie 2009 emisă de pârâtă; a o bligat pârâta să emită în favoarea reclamantei un certificat de încadrare în grad de handicap grav; a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 650 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că în conformitate cu prevederile 137 C. proc. civ., instanța va analiza mai întâi excepția lipsei calității procesuale pasive invocată, prin întâmpinare, de pârâtul Consiliul Județean Alba - C.E.P.A.H.

Analizându-se această excepție s-a constatat că, potrivit art. 13 alin. (4) și (5) din H.G. nr. 430/2008, contestațiile împotriva certificatelor de încadrare în grad de handicap se soluționează prin decizii emise de C.S.E.P.H.A., iar aceste decizii pot fi atacate potrivit Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. Rezultă astfel că obiectul acțiunii în contencios îl constituie numai decizia Comisiei Superioare. S-a apreciat că excepția ridicată este întemeiată și a fost admisă, cu consecința respingerii cererii formulate de reclamantă împotriva acestei din urmă comisii, ca introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Analizând pe fond cererea reclamantei, în raport de actele dosarului și de prevederile legale incidente, Curtea a constatat că aceasta este întemeiată.

S-a reținut că reclamanta a suferit un atac ischemic în dublu ax carotidian, cu hemiplegie dreapta, afazie sechelară, în urma căruia a rămas imobilizată la pat, deplasarea putând fi făcută doar în scaunul cu rotile, astfel cum rezultă din ancheta socială efectuată de către Compartimentul privind protecția persoanelor vârstnice și a persoanelor cu handicap din cadrul Primăriei Alba Iulia . Reclamanta a solicitat încadrarea într-un grad de handicap grav, însă cererea i-a fost respinsă, prin Certificatul nr. 1737 din 26 februarie 2009, emis de C.E.P.A.H. din cadrul Consiliului Județean Alba, deoarece s-a apreciat că situația acesteia nu se încadrează în criteriile medico-psihosociale, aprobate prin Ordinul nr. 762 din 31 august 2004 al M.M.P.E.S.

și Ordinul nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P. Împotriva refuzului de încadrare în grad de handicap, reclamanta a formulat contestație la C.S.E.P.H.A., care, prin Decizia nr. 2621 din 30 martie 2009, a respins contestația, reținând în considerentele acestei decizii faptul că reclamanta prezintă complicațiile unei boli cardio vasculare și că nu se încadrează în criteriile medico-psihosociale prevăzute de actele normative mai sus menționate. Prin raportul de expertiză medico legală întocmit de Serviciul de medicină legală din cadrul Spitalului Județean Alba se concluzionează faptul că reclamanta prezintă sechele neurologice (hemiplegie dreapta și afazie),ca urmare a unui accident vascular ischemic cauzat de o afecțiune cronică a arterelor carotide, sechele care constituie deficiență funcțională gravă.

Având în vedere dispozițiile Ordinului Comun nr. 762 al M.M.F.E.S. și nr. 1992 al M.S.P. din 2007, care, la Capitolul 7 - Funcțiile neuro-musculo- scheletice și ale mișcărilor aferente - Subcapitolul III - Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor motorii ( a staticii și mobilității - locomoției sau/și gestualității), pct. 2, lit. c), prevăd că pot fi încadrate în grad de handicap afecțiunile neurologice care se referă la parapareze/paraplegii,tetrapareze/tetraplegii,monopareze/monoplegii- indiferent de etiologiei (traumatică, vasculară, infecțioasă, tumorală, degenerativă, etc.), indiferent de vârstă și statut. Structurile afectate indiferent de data contractării, cauză, localizare ,pot determina tulburări ale staticii , mobilității, locomoției sau/și ale manipulației (gestualității) sau/și de coordonare ți de echilibru sau/și de vorbire, cu implicații diferite ,în funcție de predominanța lor și limitarea la viața socială, comunitară și familiară.

S-a reținut că sechelele neurologice (hemiplegie dreapta și afazie) pe care le prezintă reclamanta sunt consecința unui accident vascular ischemic, cauzat de o afecțiune cronică a arterelor carotide, și chiar dacă hemiplegia nu este menționată în mod expres în cuprinsul ordinului, reclamanta este îndreptățită să fie încadrată în grad de handicap.

Acesta deoarece, pe de-o parte, nu se poate considera că hemiplegia, definită ca paralizia care afectează o jumătate a corpului nu constituie o afecțiune avută în vedere de legiuitor la stabilirea gradului de handicap, cată vreme monoplegia, definită ca paralizia localizată la un singur membru al corpului/un singur mușchi este menționată în textul sus indicat, iar pe de altă parte paraparezele/paraplegiile, tetraparezele/tetraplegiile, monoparezele monoplegiile - indiferent de etiologiei (traumatică, vasculară, infecțioasă, tumorală, degenerativă, etc.), indiferent de vârstă și statut, constituie afecțiuni presupun prin ele însele încadrarea într-un grad de handicap. î ntrucât deficiențele funcționale pe care le prezintă reclamanta sunt grave, reclamanta fiind dependentă de un fotoliu rulant, refuzul autorităților de a o încadra în grad de handicap este nejustificat.

Instanța de recurs Împotriva acestei sentințe a declarat recurs C.S.E.P.H.A. prin A.N.P.H. În motivele de recurs s-a susținut că nu s-a formulat plângere prealabilă, potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004. Pe fond, s-a arătat că reclamanta nu îndeplinește condițiile prevăzute în criteriile reglementate prin Ordinul nr. 762 și al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 192 al Ministerului Sănătății Publice din 2007, privind persoanele cu sechele post AVC care beneficiază de protecția specială prevăzută pentru persoanele cu dezabilități.

În acest sens s-a precizat că se poate face încadrarea în grad cu handicap a persoanelor cu accidente vasculare cerebrale care au ca și cauză: malformații congenitale vasculare cerebrale; valvulopatii reumatismale contractate precoce sau congenitale; angiocadriomiopatii congenitale; cardiomiopatii primitive (idiopatice sau primare); HTA reno-vasculare; deficite motorii din afecțiuni hemoragipare (de exemplu: cuagulopatii, trombocitopenii), afecțiuni hemoragice (policitemia vera); deficite motorii ale unor neuplazii primar sau secundar cerebrale de sistem nervos, osteoarticular, părți moi. A arătat recurenta că intimata-reclamantă nu îndeplinește condițiile legale, pentru sechelele accidentului vascular cerebral ischemicdin 2006. Din analiza motivelor de recurs, a acțiunii, a probelor cauzei și prevederilor normative incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Cu privire la neîndeplinirea procedurii prealabile Reclamanta a solicitat încadrarea în grad de handicap grav, ca urmare a afecțiunilor pe care le prezintă. Prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 1737 din 26 februarie 2009 s-a stabilit că aceasta nu se încadrează în grad de handicap, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor din Ordinul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 762/2007 și nr. 1992/2007 al Ministerului Sănătății Publice. Împotriva acestui certificat s-a formulat contestație la C.S.E.P.H.A. Prin decizia nr. 2621 din 30 martie 2009 C.S.E.P.H.A. a respins contestația reclamantei, menținând soluția comisiei de evaluare a persoanei adulte cu handicap din cadrul Consiliului Județean Alba Iulia.

Așadar, reclamanta a parcurs procedura administrativă prealabilă investirii instanței de judecată, ca mijloc de remediere a eventualei nelegalității a actului administrativ, prin reexaminarea lui de către organul ierarhic superior, fiind astfel îndeplinită condiția specială de exercițiu a dreptului la acțiune. Cu privire la criticile referitoare la fondul litigiului Din probele cauzei, respectiv referatul medical (fila 9 dosar fond) ancheta socială (fila 11) rezultă că reclamanta prezintă diagnosticul de hemiplegie dreaptă post AVC ischemic în dublu ax carotidian cu afazie sechelară, anevrism de aortă etc. (fila 8 și 9 dosar fond). Aceste afecțiuni au fost confirmate și prin raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză, în cuprinsul căruia s-a arătat că sechelele neurologice constituie o deficiență neurologică gravă.

Înalta Curte arată că instanța de fond a făcut o corectă apreciere a probelor, hemiplegia post AVC făcând parte din categoria afecțiunilor handicapante reglementate în cap. 7, subcapitolul III pct. 2 lit. c) din Ordinul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 762/2007 și nr. 1992/2007 al Ministerului Sănătății Publice. De altfel, din evaluarea socio-medicală (fila 11 și urm) se constată că intimata are nevoie de supraveghere permanentă și scaun rulant, depinzând de ajutorul celor din jur integral și permanent. Prin afectarea funcțiilor motorii este imposibilă desfășurarea activităților de autoîngrijire și autogospodărire, situație în care în mod evident reclamanta-intimată se încadrează în criteriile precizate mai sus.

Criticile recurentei vizează criteriile stabilite la cap. 7, subcapitolul III pct. 2 lit. b), iar instanța de fond a avut în vedere criteriile de la lit. c), așa încât aceste critici nici nu au legătură cu soluția primei instanțe. În consecință, motivele de recurs sunt nefondate, astfel că în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge, sentința primei instanțe fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.S.E.P.H.A. prin A.N.P.H., împotriva sentinței nr. 271/F/CA/2009 din 16 decembrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17 septembrie 2010.