ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 250/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, reclamanta SC C. SRL a solicitat suspendarea provizorie a executării sentinței civile nr. 2971 din 19 august 2011 a Tribunalului Tulcea, pronunțată în dosarul nr. 888/88/2011, până la soluționarea cererii de suspendare a executării din cadrul apelului declarat, împotriva aceleiași hotărâri judecătorești. În motivarea cererii reclamanta a arătat că, împotriva sentinței civile nr. 2971/2011 s-a formulat apel, care a fost depus la Tribunalul Tulcea, cerere prin care s-a solicitat și suspendarea executării silite.

S-a mai arătat că urgența luării măsurii rezidă din faptul că, litigiul dintre părți este unul comercial, iar hotărârea pronunțată este una executorie, pe de o parte și, pe de altă parte, datorită iminentei încetări de plăți în care se află reclamanta, ar fi imposibil de recuperat vreo sumă de bani de la aceasta, în urma eventualei admiteri a apelului (având în vedere dosarul nr. 1182/88/2011 al Tribunalului Tulcea privind procedura insolvenței în care se află angajată reclamanta-intimată). Prin încheierea nr. 26/COM din ședința Camerei de Consiliu din 10 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, a fost admisă cererea formulată de reclamanta SC C. SRL în contradictoriu cu pârâta SC G.C.

SRL și s-a dispus suspendarea provizorie a executării sentinței civile nr. 2971 din 19 august 2011 a Tribunalului Tulcea, pronunțată în dosarul nr. 888/88/2011, până la soluționarea cererii de suspendare executare a aceleiași soluții formulată în apel. Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Constanța a reținut că, în speță, sunt întrunite cerințele impuse de dispozițiile art. 280 C. proc. civ., în sensul că s-a promovat calea de atac a apelului, în cadrul căreia s-a formulat cerere de suspendare a executării, a fost achitată cauțiunea stabilită de instanță. S-a reținut totodată că, în cauză sunt întrunite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 581 C. proc. civ., în ceea ce privește urgența, caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs SC G.S.C. SRL, criticând-o sub următoarele aspecte: În cauză nu sunt întrunite condițiile necesare admiterii cererii de suspendare provizorie a executării unei hotărâri. Astfel, reclamanta SC C. SRL nu a demonstrat caracterul urgent al măsurii. Este necesar ca urgența să persiste pe tot parcursul judecării pricinii, astfel încât cererea (în forma unei ordonanțe președințiale) nu poate fi admisă dacă urgența există doar la data introducerii cererii însă a dispărut ulterior acestui moment și înainte de pronunțarea hotărârii în cauză. Prin încuviințarea executării silite dispusă la 3 octombrie 2011 în dosarul nr. 6841/327/2011 al Judecătoriei Tulcea, au început actele de executare în cauză împotriva debitoarei-reclamante SC C. SRL.

De esența ordonanței președințiale este neprejudecarea fondului, însă motivele învederate de reclamantă sunt motive de fond. Recurenta menționează că în cauză nu s-a respectat principiul egalității armelor și principiul contradictorialității întrucât instanța nu trebuie să procedeze la judecarea fără citarea părților atunci când o urgență deosebită nu justifică îndepărtarea de la regula de drept comun, iar în cauză nu s-a dovedit caracterul urgent al cererii.

Se consideră că prin formularea cererii de suspendare provizorie a executării, reclamanta SC C. SRL s-a folosit în mod abuziv de drepturile sale procedurale, având în vedere obiectul și natura cererii principale și anume executarea unei obligații comerciale izvorâtă dintr-un contract de antrepriză, obligație pe care refuză să o recunoască deturnând de la finalitatea lor toate dispozițiile legale în materie comercială, dispoziții care guvernează relații care se succed cu celeritate și care reclamă o anumită stabilitate și siguranță a circuitului comercial. Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, se constată că acesta este nefondat. Potrivit dispozițiilor art. 280 alin. (5) C. proc.

civ., „până la dezlegarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încunoștințată vremelnic, prin ordonanță președințială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerințelor prevăzute de alin. (4)”. În ceea ce privește ordonanța președințială, Curtea de Apel Constanța a analizat condițiile de admisibilitate ale acesteia, astfel cum sunt stabilite în art. 581 C. proc. civ. Prima condiție care justifică admiterea cererii este urgența. În concret, însăși faptul că s-a încuviințat executarea silită denotă că în cauză este întrunită această cerință. Este nefondată critica referitoare la faptul că urgența nu persistă pe tot parcursul judecății, ci ar fi existat numai la momentul formulării cererii de suspendare.

Aceasta deoarece, în materie comercială, hotărârile date în primă instanță sunt executorii. Instanța a arătat care sunt împrejurările din care a tras concluzia că este îndeplinită cerința urgenței. Măsurile luate pe calea ordonanței președințiale sunt limitate în timp, până la rezolvarea în fond a litigiului. Nu pot fi luate măsuri definitive care să rezolve în fond litigiul dintre părți. Ordonanța președințială nu are ca scop stabilirea definitivă a drepturilor părților. În speță, s-a dispus suspendarea provizorie a executării sentinței până la soluționarea cererii de suspendare executare a aceleiași sentințe formulată în apel. Soluția pronunțată nu prejudecă fondul. Când rezolvă o cerere de ordonanță președințială, instanța nu are de cercetat fondul dreptului disputat între părți, ci va cerceta aparența acestui drept.

Este neîntemeiat motivul de recurs potrivit căruia în cauză a fost încălcat principiul egalității armelor și principiului contradictorialității, întrucât cauza a fost soluționată fără citarea părților. Aceasta deoarece legea permite ca ordonanța președințială să fie soluționată în cazuri urgente fără citarea părților. În cauză, reclamanta-intimată nu s-a folosit în mod abuziv de drepturile sale procedurale, solicitarea suspendării executării silite a unei hotărâri judecătorești fiind o cale procedurală legală la îndemâna debitorului. Față de aceste considerente, Înalta Curte apreciază că în cauză nu există niciun motiv de nelegalitate care să determine modificarea sau casarea încheierii atacate și pe cale de consecință, având în vedere dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta SC G.S.C. SRL Tulcea împotriva încheierii nr. 26/COM din ședința din Camera de Consiliu de la 10 octombrie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 26 ianuarie 2012.