SECȚIUNEA A TREIA DECIZIA PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 35097/02 prezentate de Gheorghe BOZGAN împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 11 iulie 2006 într-o cameră compusă din domnii B.M. Zupančič președintele Biersan Zagrebelsky Gyulumyan dnii Myjer David Thór Björgvinsson, Ziemel, judecători și dnii V. Berger, grefier de secțiune Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 21 august 2002, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de recurent, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACE recurentul, dl Gheorghe Bozgan, este un resortisant român, născut în 1960 și rezident în Mandruloc.
El este reprezentat în fața Curții de către M. Elmrini, avocat la Strasbourg. Guvernul român ( 2002, reclamantul a depus la Tribunalul de Primă Instanță din Arad o cerere de înscriere a asociației de funcționare a Gărzii Naționale Antimafia ( A acționat în calitate de președinte desemnat al asociației, însoțit de cererea sa de statut și de dreptul la acțiune al asociației, ale cărei dispoziții relevante se citeau astfel. Scopul asocierii este de a atrage cetățenii spre forme de autoapărare, în cadrul legislativ existent, împotriva amenințării crimei organizate. Este necesară crearea unei astfel de asocieri, deoarece autoritățile de stat specializate în lupta împotriva crimei organizate nu mai pot face față structurilor criminale și nu pot acționa întotdeauna în mod eficient și prompt pentru apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
Asociația nu se va substitui autorităților din statul membru care se ocupă de lupta împotriva crimei organizate, ci își va completa activitatea prin mijloace legale și în conformitate cu legea. La asociația va identifica, prin intermediul mass-mediei, persoanele implicate în crima organizată și va constitui o bază de date ; va înregistra plângerile privind crima organizată, va sesiza autoritățile și va urmări modul în care acestea le vor instrui; ea va promova încrederea cetățenilor în autoritățile de la nivel național implicate în lupta împotriva crimei organizate și le va susține activitatea. Asociația sa va inspira experiența altor organizații similare din țările din Europa de Vest, în special din Italia, în care ajutorul lor a fost decisiv în lupta împotriva mafiei.
La 24 aprilie 2002, tribunalul a ținut o audiere publică și l-a ascultat pe reclamant și pe procuror. Primul a solicitat instanței să înregistreze asociația, condițiile formale prevăzute de lege fiind îndeplinite. Procurorul a considerat că scopul asociației contravenea Constituției. Prin hotărârea din 24 aprilie 2002, Tribunalul a respins cererea reclamantului, motivând astfel decizia sa. [Justiția] constată că obiectivele asocierii, cum ar fi cele prevăzute în statutul său, favorizează desfășurarea unor acțiuni care presupun o ingerință în activitatea autorităților judiciare din statul membru, urmărind chiar crearea unor structuri paralele care să controleze aceste autorități și, prin urmare, respinge cererea, deoarece scopul asocierii este contrar legii.
Recurentul a formulat o acțiune împotriva acestei hotărâri, respins printr-o hotărâre definitivă din 25 iunie 2002 a tribunalului județal dad, care își motivează decizia în termenii care urmează În conformitate cu Statutul funcționarilor, obiectivele de asociere sunt de a completa activitatea [autorităților de stat specializate în lupta împotriva criminalității organizate] prin mijloace legale și cu respectarea legii și, de asemenea, să înregistreze plângerile referitoare la crima organizată de a urmări modul în care autoritățile specializate le vor instrui. Este evident că toate aceste obiective fac parte din atribuțiile Parchetului, așa cum sunt prevăzute de Codul de procedură penală, și mai mult decât atât, asociația dorește să controleze activitatea acestor organisme, deși Constituția și codul menționat anterior, prin reglementarea strictă a materiei, nu conferă unei astfel de asociații posibilitatea de a exercita astfel de atribuții.
În plus, asociația va promova încrederea cetățenilor în autoritățile din statul membru implicate în lupta împotriva crimei organizate și va susține activitățile acestora etc., prea general vorbind care nu permit identificarea scopurilor concrete ale asociației. Dreptul intern relevant L Unul dintre asociații (...) poate depune o cerere de înscriere a asociațiilor și fundațiilor în Registrul asociațiilor și al fundațiilor ținute la grefa instanței de primă instanță în jurisdicția în care asociația își are sediul. Cererea de înscriere va fi însoțită de următoarele documente: (a) la act .; (b) statutul asociației; (...) Art. 8 Asociația are personalitate juridică de la înscrierea sa în Registrul asociațiilor și fundațiilor.
Instanța verifică legalitatea cererii de înscriere și a documentelor anexate în conformitate cu art. 7 (a), în termen de trei zile de la data depunerii documentelor și dispune, prin decizie înainte de a se pronunța drept, înscrierea asociației în registrul asociațiilor și fundațiilor (...) Art. 9 În cazul în care nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru constituirea asociației, în cazul în care termenul prevăzut la art. 8 alineatul (2) este prelungit, judecătorul convoacă în camera consiliului reprezentantul asociației și îi solicită în scris să remedieze neregulile, stabilindu-i un termen de mai puțin de o săptămână în acest scop. În cazul în care neregulile se referă la art. 37 2 din Constituție (...) Parchetul este citat și (...).
Parchetul trebuie să-și dea avizul [pe baza cererii de înscriere, a statutului și a actului Tribunalul respinge cererea de înscriere prin hotărâre înainte de a se pronunța drept întemeiat. art. 11 Acțiunea [împotriva deciziei menționate anterior, drept] este judecată în camera Consiliului (...) Art. 56 La asociație se dizolvă, printr-o hotărâre, la cererea oricărei persoane interesate dacă scopul sau activitatea sa sunt contrare legii sau ordinii publice dacă scopul este realizat prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice dacă asocierea are un scop diferit de cel stabilit prin statut (...). Constituția art. 37 Libertatea de asociere Partidele și organizațiile care, prin obiectivele sau activitățile lor, acționează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept sau a suveranității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale.
GRIEF Invocând art. 11 din Convenție, reclamantul se plânge de o restricție privind dreptul său de a înființa o asociație, din cauza deciziilor instanțelor naționale care au refuzat înscrierea asociației sale în Registrul asociațiilor și fundațiilor. Reclamantul invocă o încălcare a libertății sale de asociere garantată prin art. 11 din Convenție, în măsura în care instanțele interne au refuzat înscrierea asociației sale în Registrul asociațiilor și fundațiilor. Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a se baza cu alte sindicate și de a se ocupa de sindicate pentru apărarea intereselor sale.
Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restricții decât cele care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, securității naționale, securității publice, apărării ordinii publice și prevenirii infracțiunilor, protecției sănătății sau moralității sau protecției drepturilor și libertăților naționale. Prezentul articol nu se referă la impunerea unor restricții legitime asupra exercitării acestor drepturi de către membrii forțelor armate, ai poliției sau ai administrației statului. Fără a pune sub semnul întrebării existența unei intervenții, Guvernul consideră că aceasta era prevăzută prin lege, că are un scop legitim și necesar într-o societate democratică.
În opinia sa, refuzul de a declara asociația na a fost un exercițiu normal al competenței statului de a controla legalitatea statutului, inclusiv de a refuza orice clauză care ar fi conferit dreptul de a utiliza competențe care intră în sfera exclusivă a autorităților publice. În cele din urmă, CESE consideră că instanțele naionale nu aveau dreptul de a solicita .. să șteargă dispoziții din statut pentru singurul motiv că acestea ar fi ilegale. Reclamantul se opune acestei poziții și reamintește că nici instanțele interne, nici guvernul în observațiile sale nu au precizat elementele care și-au așezat convingerea că societatea ar fi desfășurat activități neconstituționale.
Curtea consideră, în lumina tuturor argumentelor părților, că această cauză ridică întrebări serioase de fapt și de drept care nu pot fi soluționate în această etapă a examinării cererii, dar necesită o examinare pe fond ;în consecință, se poate declara în mod vădit nefondat, în sensul art. 35 alin. (3) din Convenție. Nu s-a ridicat niciun alt motiv pentru aceasta. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea admisibilă, toate mijloacele de fond rezervate. Vincent Berger Bošjan M. Zupančič Modulul Președinte
DÉCISION
de la requête n o 35097/02 présentée par Gheorghe BOZGAN contre la Roumanie La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 11 juillet. 2006 en une chambre composée de : MM. B.M. Zupančič , président , C. Bîrsan , V. Zagrebelsky , M me A. Gyulumyan , MM. E. Myjer , David Thór Björgvinsson, M me I. Ziemele, juges , et de M. V. Berger, greffier de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 21 août 2002, Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur et celles présentées en réponse par le requérant, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant, M. Gheorghe Bozgan, est un ressortissant roumain, né en 1960 et résidant à Mândruloc.
Il est représenté devant la Cour par M e M. Elmrini, avocat à Strasbourg. Le gouvernement roumain (« le Gouvernement ») a été représenté par son agent, Mme R. Rizoiu, puis par Mme B. Ramascanu qui l’a remplacée dans ses fonctions. A. Les circonstances de l’espèce Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit. Le 23 avril 2002, le requérant déposa auprès du tribunal de première instance d’Arad une demande d’inscription de l’association nommée « la Garde Nationale Antimafia » (« Garda Națională Antimafie », ci-après « l’association ») sur le Registre des associations et des fondations tenu auprès du greffe de ce tribunal. Il agissait en qualité de président désigné de l’association.
Il accompagnait sa demande du statut et de l’acte constitutif de l’association, dont les dispositions pertinentes se lisaient ainsi : « Le but de l’association est d’attirer les citoyens vers des formes d’autodéfense, dans le cadre législatif existant, contre la menace du crime organisé. La création d’une telle association est nécessaire, car les autorités de l’Etat spécialisées dans la lutte contre le crime organisé ne peuvent plus faire face aux structures criminelles et ne peuvent toujours agir d’une manière efficace et prompte pour la défense des droits et libertés des citoyens. L’association ne se substituera pas aux autorités de l’Etat spécialisées dans la lutte contre le crime organisé, elle complétera leur activité par des moyens légaux et dans le respect de la loi.
L’association identifiera, par l’intermédiaire des mass media, les personnes impliquées dans le crime organisé et en constituera une base de données ; elle enregistrera les plaintes concernant le crime organisé, en saisira les autorités et suivra la façon dont elles les instruiront ; elle promouvra la confiance des citoyens dans les autorités de l’Etat impliquées dans la lutte contre le crime organisé et soutiendra leur activité. L’association s’inspirera de l’expérience des autres organisations similaires des pays de l’Europe de l’Ouest, notamment de l’Italie, dans lesquels leur aide a été décisive dans la lutte contre la mafia. » Le 24 avril 2002, le tribunal tint une audience publique et entendit le requérant et le procureur.
Le premier demanda au tribunal d’enregistrer l’association, les conditions formelles prévues par la loi étant remplies. Le procureur considéra que le but de l’association contrevenait à la Constitution. Par un jugement avant-dire droit du 24 avril 2002, le tribunal rejeta la demande du requérant, en motivant ainsi sa décision : « [Le tribunal] constate que les objectifs de l’association tels qu’inscrits dans son statut favorisent le déroulement d’actions qui présupposent une ingérence dans l’activité des autorités judiciaires de l’Etat, en visant même la création de structures parallèles qui contrôleraient ces autorités, et, par conséquent, il rejette la demande, car le but de l’association est contraire à la loi.
» Le requérant forma contre ce jugement un recours, rejeté par un arrêt définitif du 25 juin 2002 du tribunal départemental d’Arad, qui motiva sa décision dans les termes qui suivent : « Conformément au statut, les buts de l’association sont de compléter l’activité [des autorités de l’Etat spécialisées dans la lutte contre le crime organisé] par des moyens légaux et dans le respect de la loi , et aussi d’enregistrer les plaintes concernant le crime organisé et de suivre la manière dont les autorités spécialisées les instruiront. » Il est évident que tous ces buts font partie des attributions des parquets, tel qu’établies par le Code de procédure pénale, et qu’en outre, l’association veut contrôler l’activité de ces organes, bien que la Constitution et ledit code, en réglementant strictement la matière, ne confèrent pas à une telle association la possibilité d’exercer pareilles attributions.
En outre, l’association promouvra la confiance des citoyens dans les autorités de l’Etat engagées dans la lutte contre le crime organisé et soutiendra leur activité etc., des propos libellés d’une manière trop générale qui ne permettent pas d’identifier les buts concrets de l’association. » B. Le droit interne pertinent 1. L’ordonnance n o 26/2000 sur les associations et les fondations Article 7 « § 1 Un des associés (...) peut déposer une demande d’inscription de l’association sur le Registre des associations et des fondations tenu auprès du greffe du tribunal de première instance dans le ressort duquel l’association a son siège. § 2 La demande d’inscription sera accompagnée des documents suivants : a) l’acte constitutif ; b) le statut de l’association ; (...) » Article 8 « § 1 L’association acquiert la personnalité juridique dès son inscription sur le Registre des associations et des fondations.
§ 2 Le juge vérifie la légalité de la demande d’inscription et des documents annexés conformément à l’article 7 (a), dans un délai de trois jours à compter de la date du dépôt des documents, et ordonne, par décision avant-dire droit, l’inscription de l’association sur le Registre des associations et des fondations (...) » Article 9 « § 1 Si les exigences légales pour la constitution de l’association ne sont pas remplies, quand le délai prévu par l’article 8 § 2 est échu, le juge convoque en chambre du conseil le représentant de l’association, et lui demande, par écrit, de remédier aux irrégularités, en lui fixant un délai de moins d’une semaine à cette fin. § 2 Si les irrégularités concernent l’article 37 § 2 de la Constitution (...) le parquet est aussi cité (...).
Le parquet doit donner son avis [sur la demande d’inscription, le statut et l’acte constitutif de l’association]. » Article 10 « § 1 S’il a été remédié aux irrégularités, (...) le juge ordonne l’inscription de l’association sur le Registre des associations et des fondations. § 2 S’il n’a pas été remédié aux irrégularités (...), le juge rejette la demande d’inscription par décision avant-dire droit motivée. » Article 11 « § 4 Le recours [contre ladite décision avant-dire droit] est jugé en chambre du conseil (...) » Article 56 « § 1 L’association est dissoute, par décision judiciaire, sur demande de tout intéressé : a) si son but ou son activité s’avèrent contraire à la loi ou à l’ordre public ; b) si le but est réalisé par des moyens illicites ou contraires à l’ordre public ; c) si l’association poursuit un but différent de celui fixé par le statut (...).
» 2. La Constitution Article 37 Liberté d’association « § 2 Les partis et les organisations qui, par leurs objectifs ou leurs activités, militent contre le pluralisme politique, les principes de l’Etat de droit ou la souveraineté, l’intégrité ou l’indépendance de la Roumanie sont inconstitutionnels. » GRIEF Invoquant l’article 11 de la Convention, le requérant se plaint d’une restriction à son droit de créer une association, en raison des décisions des juridictions nationales qui ont refusé l’inscription de son association sur le Registre des associations et des fondations. EN DROIT Le requérant invoque une atteinte à sa liberté d’association garantie par l’article 11 de la Convention, dans la mesure où les juridictions internes ont refusé l’inscription de son association sur le Registre des associations et des fondations.
L’article 11 se lise ainsi : « 1. Toute personne a droit à la liberté de réunion pacifique et à la liberté d’association, y compris le droit de fonder avec d’autres des syndicats et de s’affilier à des syndicats pour la défense de ses intérêts. 2. L’exercice de ces droits ne peut faire l’objet d’autres restrictions que celles qui, prévues par la loi, constituent des mesures nécessaires, dans une société démocratique, à la sécurité nationale, à la sûreté publique, à la défense de l’ordre et à la prévention du crime, à la protection de la santé ou de la morale, ou à la protection des droits et libertés d’autrui. Le présent article n’interdit pas que des restrictions légitimes soient imposées à l’exercice de ces droits par les membres des forces armées, de la police ou de l’administration de l’Etat.
» Sans contester l’existence d’une ingérence, le Gouvernement estime qu’elle était prévue par loi, qu’elle poursuivait un but légitime et qu’elle était nécessaire dans une société démocratique. A son avis le refus d’inscrire l’association n’était qu’un exercice normal du pouvoir de l’Etat de contrôler la légalité du statut, y compris de refuser toute clause qui aurait conféré un droit d’utiliser des pouvoirs relevant de la sphère exclusive des autorités publiques. Il estime enfin que les tribunaux n’avaient pas le droit de demander à l’intéressé de supprimer des dispositions du statut pour le seul motif qu’elles seraient illégales. Le requérant s’oppose à cette position et rappelle que ni les juridictions internes ni le Gouvernement dans ses observations n’ont précisé les éléments qui ont assis leur conviction que la société aurait mené des activités anticonstitutionnelles.
La Cour estime, à la lumière de l’ensemble des arguments des parties, que ce grief pose de sérieuses questions de fait et de droit qui ne peuvent être résolues à ce stade de l’examen de la requête, mais nécessitent un examen au fond ; il s’ensuit que ce grief ne saurait être déclaré manifestement mal fondé, au sens de l’article 35 § 3 de la Convention. Aucun autre motif d’irrecevabilité n’a été relevé. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Déclare la requête recevable, tous moyens de fond réservés. Vincent Berger Boštjan M. Zupančič Greffier Président