ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată reclamantul I.D.C. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M.A.I., obligarea pârâtului să îi recunoască gradul profesional corespunzător de ofițer în condițiile art. 36 alin. (1) lit. h), coroborat cu art. 52 din Legea 80/1995 și acordarea drepturilor salariale corespunzătoare, începând cu 01 august 2007 data absolvirii Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C. București, precum și anularea situației create prin discriminare, în conformitate cu art. 21 alin. (1) din O.G. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. În motivarea cererii, reclamantul a învederat că este absolvent al Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție „A.I.C.” București, forma de învățământ „frecventa redusă”, promoția 2007 conform Diplomei de licență din 24 iulie 2008 (anexată în xerocopie).

În anul 2002, luna iulie, fiind angajat al M.A.I., aceasta fiind o condiție esențială de participare la examen, a fost selecționat, în raport cu nevoile unității din care făcea parte, și a susținut examen de admitere la Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliție „A.I.C.” București, forma de învățământ „frecvență redusă”. În urma examenului a fost declarat „admis” dintr-un număr de 376 de candidați, fiind scoase la concurs 50 locuri pentru forma de învățământ „frecvență redusă”. Examenul a avut loc în aceeași data cu candidații de la forma de învățământ „zi”, în aceleași săli de concurs și cu aceleași subiecte unice de concurs. Pârâtul M.A.I.

a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii, ca neîntemeiată Prin sentința civilă nr. 1548 din 28 februarie 2011 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul I.D.C., în contradictoriu cu pârâtul M.A.I., a obligat pârâtul să-i recunoască reclamantului gradul de ofițer, respectiv gradul profesional de subinspector de poliție începând cu 1 august 2007 și la plata către reclamant a drepturilor salariale corespunzătoare gradului profesional de inspector de poliție începând cu data de 1 august 2007, actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective. Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că absolvenții Academiei de Poliție A.I.C.

a M.A.I., fără deosebire în funcție de forma de învățământ, cursuri de zi sau cu frecvență redusă, li se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și sunt încadrați ca debutanți pe o perioadă de stagiu de 12 luni, fără îndeplinirea altei formalități. În privința absolvenților Academiei, cursuri cu frecvență redusă, disp. art. 20 alin. (4) din H.G. nr. 294/2007 privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție A.I.C. din cadrul M.A.I., prevăd că, la absolvire, dacă promovează examenul de licență, primesc primul grad de ofițer odată cu promoția care finalizează studiile la forma de învățământ la zi. Deși instanța de fond a reținut că disp. art. 20 alin. (4) din H.G.

nr. 294/2007 sunt aplicabile începând cu anul universitar 2007-2008, după cum rezultă din textul art. 25, ele totuși confirmă interpretarea potrivit căreia, prevederile art. 73 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 vizează absolvenții instituțiilor de învățământ superior, altele decât Academia de Poliție A.I.C. Curtea de Apel a reținut că în acest sens, este și soluția de principiu pentru unificarea practicii judiciare, adoptată la data de 9 februarie 2009, în ședința plenului judecătorilor Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu disp. art. 126 alin. (3) din Constituție și ale art. 18 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată.

Împotriva hotărârii instanței de fond, pârâtul M.A.I. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea recursului se arată că art. 42 din Ordinul M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile M.A.I. prevede că „maiștrii militari și subofițerii care au absolvit, studii superioare cu diplomă de licență (n.n. fără a se specifica studii militare sau civile) au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea posturilor de ofițeri vacante”, cu îndeplinirea cumulativă a criteriilor specificate în articolul respectiv. Deci, art. 36 din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, instituie posibilitatea trecerii în corpul ofițerilor a maiștrilor militari și subofițerilor absolvenți de studii superioare, iar art. 42 din Ordinul M.A.I.

nr. 665/2008 condiționează acest lucru de promovarea unui concurs susținut în acest sens, concurs care se organizează în momentul identificării unor posturi vacante prevăzute cu funcții de ofițer, aspect reiterat și de prevederile art. 9 din Ordinul M.A.I. nr. 665/2008. Întrucât conducerea M.A.I. își poate organiza propria activitate, inclusiv în domeniul resurselor umane, prin emiterea de acte normative cu caracter intern, în aplicarea acestor prevederi a fost emis Ordinul M.A.I. nr. 300 din 21 iunie 2004 privind activitatea de resurse umane în unitățile M.A.I. care în Secțiunea a 5-a reglementează „Trecerea polițiștilor/cadrelor militare într-o categorie/corp superior”. Potrivit art. 134 din Ordinul M.A.I.

nr. 300 din 21 iunie 2004 absolvenții prevăzuți la art. 133, după promovarea examenului de licență din prima sesiune organizată în anul absolviri, pot participa la concurs pentru ocuparea posturilor vacante”. Prin urmare, recurentul consideră că obligarea de către instanța de fond a ministerului la acordarea gradului profesional de ofițer intimatului-reclamant, de la data absolvirii Academiei de Poliție „A.I.C.”, în condițiile în care, acesta nu promovase vreun concurs organizat în acest sens, este vădit neîntemeiată. Recurentul mai arară că și în alte structuri bugetare (în cazul funcționarilor publici, al personalului din învățământ, medicină sau administrație), trecerea într-o altă categorie, ca urmare a absolvirii de studii superioare, nu se poate realiza decât pe bază de examen sau concurs.

Se mai menționează că ofițerii pot proveni din rândul subofițerilor absolvenți, cu diplomă sau licență, ai instituțiilor de învățământ superior de lungă sau scurtă durată ale M.A.I. sau ai altor instituții de învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților necesare cadrelor militare, maiștrii și subofițerii dobândesc calitatea de ofițer după promovarea unui examen sau concurs, iar intimatul-reclamant nu a promovat vreun concurs organizat în vederea trecerii în corpul ofițerilor . Examinând cauza și sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este fondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Sentința atacată este dată cu aplicarea și interpretarea greșită a dispozițiilor art. 36 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 80/1995, în mod nelegal apreciind instanța de fond că în cauză cererea reclamantului de recunoaștere de către recurent a gradului militar de ofițer este întemeiată. Dispozițiile art. 36 din Legea nr. 80/1995 fac referire în mod generic la proveniența și nu la acordarea automată a gradelor militare a celor menționați în lipsa îndeplinirii condițiilor specifice, prevăzute prin ordine interne privind posibilitatea trecerii cadrelor militare într-un corp superior. Astfel, art. 42 din Ordinul M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile M.A.I.

prevede că „maiștrii militari și subofițerii care au absolvit studii superioare cu diplomă de licență (n.n. fără a se specifica studii militare sau civile) au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea posturilor de ofițeri vacante”, cu îndeplinirea cumulativă a criteriilor specificate în articolul respectiv. Așa cum rezultă din interpretarea dispozițiilor legale invocate, art. 36 din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, instituie posibilitatea trecerii în corpul ofițerilor a maiștrilor militari și subofițerilor absolvenți de studii superioare, iar art. 42 din Ordinul M.A.I. nr. 665/2008 condiționează acest lucru de promovarea unui concurs susținut în acest sens, concurs care se organizează în momentul identificării unor posturi vacante prevăzute cu funcții de ofițer, aspect reiterat și de prevederile art. 9 din ordinul menționat.

Astfel, art. 42 din ordin dispune: agenții de poliție/maiștrii militari și subofițerii care au absolvit studii superioare cu diplomă de licență au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea posturilor de ofițeri vacante, în condițiile legii, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele criterii: a) sunt declarați „apt” din punct de vedere medical și psihic pentru corpul ofițerilor; b) studiile superioare absolvite corespund cerințelor postului; c) nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare; d) nu sunt puși la dispoziție în situațiile prevăzute la art. 65 din Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare, respectiv la art. 89 din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, potrivit art. 134 din Ordinul M.A.I. nr. 300 din 21 iunie 2004 privind activitatea de resurse umane în unitățile M.A.I., cu modificările și completările ulterioare, absolvenții prevăzuți la art. 133, după promovarea examenului de licență din prima sesiune organizată in anul absolvirii, pot participa la concurs pentru ocuparea posturilor vacante”. Prin urmare, nu se poate efectua trecerea unui subofițer în categoria ofițerilor, în condițiile în care acesta nu a promovat vreun concurs organizat în acest sens. Invocarea soluției de principiu a Înalta Curte de Casație și Justiție, nu poate fi reținută. Aceasta deoarece soluția de principiu a fost adoptată în considerarea dispozițiilor art. 9 și art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, cu referire la dispozițiile art. 20 alin. (1) și (4) din H.G.

nr. 294/2007. Aceste acte normative nu sunt aplicabile intimatului-reclamant, în cauză fiind aplicabilă Legea nr. 80/1995, care nu conține prevederi similare. Pe cale de consecință este neîntemeiată susținerea că pentru trecerea în corpul ofițerilor nu este necesară promovarea unui concurs organizat în acest scop, iar intimatul - reclamant nu a promovat vreun concurs în acest sens. Dispozițiile H.G. nr. 294/2007 nu îi sunt aplicabile intimatului - reclamant deoarece acesta a absolvit cursurile Academiei de Poliție în anul 2006, anterior intrării în vigoare a acestui act normativ. Apare ca neîntemeiată și susținerea privind existența unei discriminări nefiind aplicabile hotărârile emise de C.N.C.D.

invocate deoarece nu există situații comparabile în sensul dispozițiilor art. 2 lit. a) din O.G. nr. 137/2000, fiind verificate de către C.N.C.D. dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, care nu sunt aplicabile intimatului-reclamant. Prin urmare, Înalta Curte constată că în mod greșit instanța de fond a apreciat că actul normativ aplicabil intimatului-reclamant, respectiv Legea nr. 80/1995 conține o astfel de reglementare. Nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituția României în raport de situația absolventului al cursurilor de zi al Facultății de drept din cadrul Academiei de Poliției „A.I.C.” București față de situația sa de absolvent al cursurilor de frecvență redusă deoarece în cauză sunt aplicabile dispozițiilor Ordinului M.A.I.

nr. 300/2004. n umai pentru absolvenții cursurilor de zi sunt asigurate alocațiile bugetare necesare, numărul lor fiind stabilit anterior absolvirii, în raport de necesarul de personal al M.A.I., neputându-se reține existența unei situații comparabile între cele două categorii de absolvenți cu studii superioare. Practica judecătorească invocată nu poate fi reținută deoarece privește situația polițiștilor și aplicarea Legii nr. 360/2002, or, în prezenta cauză este aplicabilă Legea nr. 80/1995. Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentului sunt întemeiate, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentința atacată și pe cale de consecință va respinge acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de M.A.I. împotriva sentinței civile nr. 1548 din 28 februarie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantului I.D.C., ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 10 ianuarie 2012.