ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1673/2011

Asupra

recursului de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Ordonanța

nr. 306/P/2010 din data de 29 septembrie 2010 emisă de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Galați s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de P.P.

pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen., precum și disjungerea cauzei

privind pe făptuitoarea B.G. și declinarea competenței de soluționare în

favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați.

Pentru a

dispune astfel, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a reținut că

petenta P.C., reprezentant al SC Z.M.G. SRL București a formulat plângere

penală împotriva judecătorului P.P., de la Tribunalul Galați, pentru săvârșirea

infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de

art. 246 C. pen.

În motivarea

plângerii, petenta a susținut că intimata a comis mai multe abuzuri cu ocazia

soluționării dosarului civil nr. 1117/121/2010 al Tribunalului Galați, arătând

că este nemulțumită de modul în care s-a derulat procedura în dosarul menționat

și că, pe parcursul acestei proceduri, aceasta și-a pierdut calitatea de

creditor principal al debitoarei din cauză.

Din

cercetările efectuate în cauză s-a stabilit că în luna martie 2010, pe rolul

Tribunalului Galați, secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ

fiscal, s-a aflat derularea procedurii de faliment declanșată împotriva

debitoarei SC H.C. SA Sinaia. Cauza a fost înregistrată sub nr. 1117/121/2010

și a fost repartizată, spre judecare, judecătorului sindic P.P.

Din actele

premergătoare aflate la dosar a reieșit că petenta este nemulțumită de modul

cum s-a derulat judecata în dosarul nr. 1117/121/2010 al Tribunalului Galați,

privind procedura de faliment și că instanța i-a respins anumite cereri.

Împotriva

acestei ordonanțe, petenta a formulat plângere la procurorul general al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, arătând că aceasta este

nelegală, deoarece a stabilit nevinovăția intimatei, iar procurorul a tratat cu

superficialitate cauza.

Prin Ordonanța

nr. 1039/11/2/2010 din data de 12 noiembrie 2010 procurorul general al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați a dispus respingere a plângerii

formulată de petenta P.C. împotriva Ordonanței nr. 306/P/2010 din 29 septembrie

2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, ca nefondată, cu

motivarea că în cauză nu sunt indicii privind comiterea vrunei fapte penale de

către intimata P.P., arătând că din aceste considerente, soluția adoptată de

procuror este legală și temeinică.

Împotriva

Ordonanței nr. 306/P/2010 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a

formulat plângere petenta, în baza disp. art. 278

1

C. proc. pen.,

invocând aceleași motive, vizând în principal, superficialitatea procurorilor

în soluționarea plângerii sale, precum și complicitatea acestora la săvârșirea

infracțiunii de către făptuitori.

Prin sentința

nr. 15/F din 31 ianuarie 2011 Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze

cu minori, a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii formulată de petenta

P.C. împotriva Ordonanței nr. 306/P/2010 din data de 29 septembrie 2010 dată de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați cu motivarea că ordonanța atacată

este legală și temeinică și că intimata prin activitatea sa, nu a încălcat în

nici un fel prevederile legale, efectuând activitățile impuse de funcția sa,

fără să săvârșească vreo infracțiune.

La data de 7

februarie 2011, nemulțumită de această hotărâre, petenta P.C. a formulat recurs

împotriva sentinței menționate.

Examinând

hotărârea atacată prin prisma admisibilității căii de atac a recursului, în

fața Înaltei Curți, în raport de obiectul cauzei, de prevederile art. 278/1

alin. (10) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin art. XVIII pct. 39

din Legea nr. 202 din 25 noiembrie 2010, privind unele măsuri pentru

accelerarea soluționării proceselor, Înalta Curte de Casație și Justiție

constată că recursul este inadmisibil.

Astfel, Curtea

de Apel Galați, față de noile dispoziții legale menționate mai sus, a pronunțat

o hotărâre definitivă, decizie ce nu mai poate fi atacată cu recurs.

Dispozițiile

art. 278/1 alin. (10) C. proc. pen. au fost modificate prin Legea nr. 202 din

25 noiembrie 2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării

proceselor, în sensul că „hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8)

C. proc. pen. este definitivă." Astfel, în noua reglementare a art. 278/1

alin. (10) C. proc. pen. nu se mai poate exercita nicio cale ordinară de atac

împotriva sentințelor pronunțate în temeiul art. 278/1 alin. (8) lit. a) și b) C.

proc. pen., sentința dată fiind definitivă de la momentul pronunțării. Textul

modificat, deși înlătură al doilea grad de jurisdicție, nu constituie o

încălcare a principiului liberului acces la justiție și nici o lezare a

dreptului la dublul grad de jurisdicție în materie penală, drept la care se

referă art. 2 din Protocolul nr. 7 al Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

câtă vreme dispoziția menționată prevede respectarea dublului grad de

jurisdicție în materie penală, dar face referire doar la judecarea infracțiunilor,

și nu la toate chestiunile procesual penale. Față de noile modificări,

sentințele întemeiate pe dispozițiile art. 278/1 pronunțate începând cu data de

25 noiembrie 2010, indiferent de data sesizării instanței, anterior sau

ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, vor fi definitive în

momentul pronunțării, nefiind supuse niciunei căi de atac ordinare.

Astfel,

urmează a fi respins, ca inadmisibil, în fața Înaltei Curți de Casație și

Justiție, recursul declarat de petenta P.C., conform art. 385/15 pct. 1 lit. a)

C. proc. pen., aplicându-se și prevederile art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E

C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de petenta P.C. împotriva sentinței penale nr.

15/F din 31 ianuarie 2011 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze

cu minori.

Obligă

recurenta petenta la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 26 aprilie 2011.