ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2665/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 24 august 2009,

reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat să se constate calitatea pârâtului D.M. de

lucrător al securității.

În motivarea

acțiunii, s-a arătat că pârâtul a fost verificat din oficiu, conform

dispozițiilor art. 3 lit. g) coroborat cu art. 5 alin. (1) teza a II-a din

O.U.G. nr. 24/2008, în calitate de membru al Consiliului Județean Botoșani.

Reclamantul a mai

arătat că, prin Decizia nr. 29 din 28 februarie 2006 s-a stabilit că pârâtul nu

a desfășurat activități de poliție politică, dar în cauză sunt întrunite

cerințele dispozițiilor art. 32 din O.U.G. nr. 24/2008, care prevăd situația

apariției unor documente noi și neprocesate cu privire la calitatea de lucrător

al securității a persoanei pentru care a fost emisă anterior o decizie de

neapartenență sau de necolaborare cu securitatea.

Conform notei de

constatare întocmite în baza acestei reglementări, s-a arătat că pârâtul a avut

gradele de locotenent (1977, 1978), locotenent major (1982), căpitan (1985) în

cadrul Direcției a III-a, Serviciul 3, Biroul 2 și respectiv, în cadrul

Direcției a II-a, Serviciul 2, Biroul 2 și căpitan (1988, 1989) în cadrul S.

municipiului București.

Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a pronunțat

Sentința civilă nr. 2585 din 1 iunie 2010, prin care a respins acțiunea

reclamantului C.N.S.A.S. ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a constatat că sesizarea autorității reclamante nu

îndeplinește condițiile prevăzute de art. 32 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008,

aprobată prin Legea nr. 293/2008, pentru că nu s-a dovedit preluarea unor

documente noi, care nu au fost avute în vedere emiterea Deciziei nr. 29 din 28

februarie 2006, prin care C.C.N.S.A.S. a stabilit că pârâtul D.M. nu a desfășurat

activități de poliție politică.

În acest sens, s-a

avut în vedere că, simpla enumerare a unor date la care se pretinde că au fost

înregistrate dosarele pentru care a fost sesizată instanța de judecată în baza

notei de constatare din 5 mai 2009 nu poate conduce la concluzia că dosarele

respective nu s-au aflat în arhiva C.N.S.A.S. la data emiterii Deciziei

definitive nr. 29 din 28 februarie 2006 și a adeverinței din 7 martie 2006,

prin care s-a atestat că pârâtul nu a fost agent sau colaborator al

securității.

Împotriva acestei

sentințe, a declarat recurs reclamantul C.N.S.A.S., solicitând ca, în baza

dispozițiilor art. 312 alin. (3) și alin. (5), art. 304

1

C. proc.

civ., să fie casată hotărârea atacată și să se dispună trimiterea cauzei spre

rejudecare la aceeași instanță.

Recurentul a susținut

că instanța de fond a interpretat restrictiv dispozițiile art. 32 din O.U.G.

nr. 24/2008, considerând neîntemeiat că nu s-a dovedit existența unor

informații și materiale care nu au fost avute în vedere la emiterea Deciziei

nr. 29 din 28 februarie 2006.

Pentru rediscutarea

unui caz, recurentul a arătat că reglementarea sus-menționată prevede condiția

verificării din oficiu și existența unor documente și informații noi, care nu

au fost analizate la emiterea deciziei anterioare și nici nu au fost procesate,

în sensul că, nu au fost studiate sau centralizate de aparatul tehnic al

instituției.

Sub acest aspect, s-a

considerat că sintagma de informații noi nu se raportează la momentul simplei

intrări a dosarelor în custodia autorității recurente și în realitate, se

referă la caracterul lor de noutate, în sensul că nu au fost cercetate la data

emiterii primei decizii.

Pentru termenul de

procesare, recurentul a arătat că se are în vedere tocmai activitatea

aparatului tehnic al instituției de studiere a dosarelor și de centralizate a

datelor, activitate premergătoare analizei în cadrul colegiului.

Recurentul a

învederat că nota de constatare din 5 mai 2009, pe baza căreia a fost formulată

acțiunea în constatarea calității de lucrător al securității, se referă la

materiale noi și neprocesate, care nu au fost avute în vedere la emiterea

Deciziei nr. 29 din 28 februarie 2006 și anume, șapte dosare noi, pentru care

nota anterioară, din 25 mai 2005, nu a cuprins nici o referire.

Chiar în ipoteza

interpretării restrictive date de instanța de fond dispozițiilor art. 32 din

O.U.G. nr. 24/2008, recurentul a arătat că nu au fost avute în vedere cele

patru dosare înregistrate după emiterea primei decizii și pentru care se

impunea cercetarea pe fond a cauzei.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport de dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru

următoarele considerente:

În art. 32 din O.U.G.

nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008, s-a prevăzut că, în cazul în

care, urmare a preluării în gestiune a documentelor, rezultă documente și

informații noi și neprocesate cu privire la calitatea de lucrător al

securității sau de colaborator al acesteia a unei persoane pentru care a fost

emisă anterior intrării în vigoare a acestui act normativ o deciziei de

neapartenență sau de necolaborare cu securitatea, dacă persoana face parte din

categoriile persoanelor verificate din oficiu, C.N.S.A.S. inițiază și aplică, în

mod corespunzător, procedura cuprinsă în respectiva ordonanță de urgență.

Conform dispozițiilor

art. 31 din același act normativ, C.N.S.A.S. continuă să preia în gestiune

toate documentele, iar până la preluarea totală, membrii colegiului și alți

funcționari au acces neîngrădit în spațiile de arhivare la documentele păstrate

la sediile deținătorilor, existând obligația pentru aceștia din urmă să asigure

dreptul de acces.

Printr-o interpretare

logică și sistematică a acestei reglementări, care a constituit temeiul juridic

al sesizării formulate de recurentul-reclamant, instanța de fond a constatat

judicios că, intimatul-pârât nu se află în ipoteza juridică avută în vedere de

legiuitor pentru inițierea și aplicarea procedurii prevăzute de O.U.G. nr.

24/2008, după emiterea unei decizii definitive de neapartenență sau de

colaborare cu securitatea.

Instanța de fond a

avut în vedere că, prin Decizia nr. 29 din 28 februarie 2006, în urma

reexaminării întregului material administrat în cauză, C.N.S.A.S. a hotărât că

intimatul D.M. nu a desfășurat activități de poliție politică, în sensul

definitiv de art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la

propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică. În baza

acestei decizii definitive, C.N.S.A.S. a eliberat adeverința din 7 martie 2006,

prin care a atestat că, potrivit documentelor deținute la data de 28 februarie

2006, intimatul nu a fost agent sau colaborator al securității, ca poliție

politică.

Față de documentația

avută în vedere la emiterea acestei prime decizii în baza Legii nr. 187/1999,

instanța de fond a apreciat în mod întemeiat că nu sunt îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 32 din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008,

pentru inițierea și aplicarea procedurii cuprinsă în acest act normativ,

întrucât nu s-a justificat prin probe concludente că se impune o asemenea

procedură față de existența unor documente și informați noi și neprocesate cu

privire la calitatea intimatului D.M. de lucrător al securității sau de

colaborator al acesteia.

Concluzia instanței

de fond a fost corect argumentată prin conținutul notei de constatare din 5 mai

2009, pe care s-a întemeiat actul de sesizare și din care rezultă că

documentele referitoare la activitatea intimatului au fost identificate în

următoarele dosare:

I.1210792 - fișă

SEAPP înreg. la 15 august 2008, I.112279 - fișă SEAPP înreg. la 31 iulie 2008,

I.154122 - fișă SEAPP înreg. la 3 mai 2007, I.21589 - fișă SEAPP înreg. la 2

mai 2006, D 124 - fișă SEAPP înreg. la 16 martie 2005, R541 - fișă SEAPP înreg.

la 11 noiembrie 2002 și I.2624 - fișă SEAPP înreg. la 27 august 2002.

Pentru documentele

din dosarele înregistrate în arhiva autorității recurente anterior datei la

care a fost emisă decizia de neapartenență și de necolaborare a intimatului -

pârât cu securitatea, actul de sesizare este lipsit de temei legal și în

consecință, a fost corect respins prin hotărârea pronunțată în cauză.

Instanța de fond a

respins în mod corect și cererea formulată de recurentul-reclamant cu privire

la documentele din dosarele indicate ca fiind înregistrate după emiterea

Deciziei nr. 29 din 28 februarie 2006, întrucât nu au fost administrate probe

din care să rezulte data certă a preluării acestor documente în gestiunea

instituției.

Aceste probe erau

necesare în cauză, ca o primă condiție de admisibilitate a cererii întemeiate

pe dispozițiile art. 32 din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr.

293/2008, pentru a nu se aduce atingere principiului stabilității raporturilor

juridice stabilite cu caracter definitiv în baza Legii nr. 187/1999.

Interpretarea dată de

recurentul-reclamant dispozițiilor art. 32 din O.U.G. nr. 24/2008 a fost corect

înlăturată de instanța de fond, deoarece poate reprezenta o deturnare a

procedurii din noul act normativ, prin inițierea și aplicarea acesteia în lipsa

unor dovezi neechivoce și precise, care să justifice o nouă examinare a

activității unei persoane.

Pentru considerentele

care au fost expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare

a hotărârii pronunțate de instanța de fond, în baza dispozițiilor art. 312

alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta

Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinței civile nr. 2584 din 1 iunie 2010 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 mai 2011.