ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2665/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 24 august 2009, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat să se constate calitatea pârâtului D.M. de lucrător al securității. În motivarea acțiunii, s-a arătat că pârâtul a fost verificat din oficiu, conform dispozițiilor art. 3 lit. g) coroborat cu art. 5 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, în calitate de membru al Consiliului Județean Botoșani. Reclamantul a mai arătat că, prin Decizia nr. 29 din 28 februarie 2006 s-a stabilit că pârâtul nu a desfășurat activități de poliție politică, dar în cauză sunt întrunite cerințele dispozițiilor art. 32 din O.U.G. nr. 24/2008, care prevăd situația apariției unor documente noi și neprocesate cu privire la calitatea de lucrător al securității a persoanei pentru care a fost emisă anterior o decizie de neapartenență sau de necolaborare cu securitatea.

Conform notei de constatare întocmite în baza acestei reglementări, s-a arătat că pârâtul a avut gradele de locotenent (1977, 1978), locotenent major (1982), căpitan (1985) în cadrul Direcției a III-a, Serviciul 3, Biroul 2 și respectiv, în cadrul Direcției a II-a, Serviciul 2, Biroul 2 și căpitan (1988, 1989) în cadrul S. municipiului București. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a pronunțat Sentința civilă nr. 2585 din 1 iunie 2010, prin care a respins acțiunea reclamantului C.N.S.A.S. ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că sesizarea autorității reclamante nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 32 alin. (1) din O.U.G.

nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008, pentru că nu s-a dovedit preluarea unor documente noi, care nu au fost avute în vedere emiterea Deciziei nr. 29 din 28 februarie 2006, prin care C.C.N.S.A.S. a stabilit că pârâtul D.M. nu a desfășurat activități de poliție politică. În acest sens, s-a avut în vedere că, simpla enumerare a unor date la care se pretinde că au fost înregistrate dosarele pentru care a fost sesizată instanța de judecată în baza notei de constatare din 5 mai 2009 nu poate conduce la concluzia că dosarele respective nu s-au aflat în arhiva C.N.S.A.S. la data emiterii Deciziei definitive nr. 29 din 28 februarie 2006 și a adeverinței din 7 martie 2006, prin care s-a atestat că pârâtul nu a fost agent sau colaborator al securității.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul C.N.S.A.S., solicitând ca, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (3) și alin. (5), art. 304 1 C. proc. civ., să fie casată hotărârea atacată și să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță. Recurentul a susținut că instanța de fond a interpretat restrictiv dispozițiile art. 32 din O.U.G. nr. 24/2008, considerând neîntemeiat că nu s-a dovedit existența unor informații și materiale care nu au fost avute în vedere la emiterea Deciziei nr. 29 din 28 februarie 2006. Pentru rediscutarea unui caz, recurentul a arătat că reglementarea sus-menționată prevede condiția verificării din oficiu și existența unor documente și informații noi, care nu au fost analizate la emiterea deciziei anterioare și nici nu au fost procesate, în sensul că, nu au fost studiate sau centralizate de aparatul tehnic al instituției.

Sub acest aspect, s-a considerat că sintagma de informații noi nu se raportează la momentul simplei intrări a dosarelor în custodia autorității recurente și în realitate, se referă la caracterul lor de noutate, în sensul că nu au fost cercetate la data emiterii primei decizii. Pentru termenul de procesare, recurentul a arătat că se are în vedere tocmai activitatea aparatului tehnic al instituției de studiere a dosarelor și de centralizate a datelor, activitate premergătoare analizei în cadrul colegiului. Recurentul a învederat că nota de constatare din 5 mai 2009, pe baza căreia a fost formulată acțiunea în constatarea calității de lucrător al securității, se referă la materiale noi și neprocesate, care nu au fost avute în vedere la emiterea Deciziei nr. 29 din 28 februarie 2006 și anume, șapte dosare noi, pentru care nota anterioară, din 25 mai 2005, nu a cuprins nici o referire.

Chiar în ipoteza interpretării restrictive date de instanța de fond dispozițiilor art. 32 din O.U.G. nr. 24/2008, recurentul a arătat că nu au fost avute în vedere cele patru dosare înregistrate după emiterea primei decizii și pentru care se impunea cercetarea pe fond a cauzei. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele considerente: În art. 32 din O.U.G.

nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008, s-a prevăzut că, în cazul în care, urmare a preluării în gestiune a documentelor, rezultă documente și informații noi și neprocesate cu privire la calitatea de lucrător al securității sau de colaborator al acesteia a unei persoane pentru care a fost emisă anterior intrării în vigoare a acestui act normativ o deciziei de neapartenență sau de necolaborare cu securitatea, dacă persoana face parte din categoriile persoanelor verificate din oficiu, C.N.S.A.S. inițiază și aplică, în mod corespunzător, procedura cuprinsă în respectiva ordonanță de urgență. Conform dispozițiilor art. 31 din același act normativ, C.N.S.A.S. continuă să preia în gestiune toate documentele, iar până la preluarea totală, membrii colegiului și alți funcționari au acces neîngrădit în spațiile de arhivare la documentele păstrate la sediile deținătorilor, existând obligația pentru aceștia din urmă să asigure dreptul de acces.

Printr-o interpretare logică și sistematică a acestei reglementări, care a constituit temeiul juridic al sesizării formulate de recurentul-reclamant, instanța de fond a constatat judicios că, intimatul-pârât nu se află în ipoteza juridică avută în vedere de legiuitor pentru inițierea și aplicarea procedurii prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008, după emiterea unei decizii definitive de neapartenență sau de colaborare cu securitatea. Instanța de fond a avut în vedere că, prin Decizia nr. 29 din 28 februarie 2006, în urma reexaminării întregului material administrat în cauză, C.N.S.A.S. a hotărât că intimatul D.M. nu a desfășurat activități de poliție politică, în sensul definitiv de art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică.

În baza acestei decizii definitive, C.N.S.A.S. a eliberat adeverința din 7 martie 2006, prin care a atestat că, potrivit documentelor deținute la data de 28 februarie 2006, intimatul nu a fost agent sau colaborator al securității, ca poliție politică. Față de documentația avută în vedere la emiterea acestei prime decizii în baza Legii nr. 187/1999, instanța de fond a apreciat în mod întemeiat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 32 din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008, pentru inițierea și aplicarea procedurii cuprinsă în acest act normativ, întrucât nu s-a justificat prin probe concludente că se impune o asemenea procedură față de existența unor documente și informați noi și neprocesate cu privire la calitatea intimatului D.M.

de lucrător al securității sau de colaborator al acesteia. Concluzia instanței de fond a fost corect argumentată prin conținutul notei de constatare din 5 mai 2009, pe care s-a întemeiat actul de sesizare și din care rezultă că documentele referitoare la activitatea intimatului au fost identificate în următoarele dosare: I.1210792 - fișă SEAPP înreg. la 15 august 2008, I.112279 - fișă SEAPP înreg. la 31 iulie 2008, I.154122 - fișă SEAPP înreg. la 3 mai 2007, I.21589 - fișă SEAPP înreg. la 2 mai 2006, D 124 - fișă SEAPP înreg. la 16 martie 2005, R541 - fișă SEAPP înreg. la 11 noiembrie 2002 și I.2624 - fișă SEAPP înreg. la 27 august 2002. Pentru documentele din dosarele înregistrate în arhiva autorității recurente anterior datei la care a fost emisă decizia de neapartenență și de necolaborare a intimatului - pârât cu securitatea, actul de sesizare este lipsit de temei legal și în consecință, a fost corect respins prin hotărârea pronunțată în cauză.

Instanța de fond a respins în mod corect și cererea formulată de recurentul-reclamant cu privire la documentele din dosarele indicate ca fiind înregistrate după emiterea Deciziei nr. 29 din 28 februarie 2006, întrucât nu au fost administrate probe din care să rezulte data certă a preluării acestor documente în gestiunea instituției. Aceste probe erau necesare în cauză, ca o primă condiție de admisibilitate a cererii întemeiate pe dispozițiile art. 32 din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008, pentru a nu se aduce atingere principiului stabilității raporturilor juridice stabilite cu caracter definitiv în baza Legii nr. 187/1999. Interpretarea dată de recurentul-reclamant dispozițiilor art. 32 din O.U.G.

nr. 24/2008 a fost corect înlăturată de instanța de fond, deoarece poate reprezenta o deturnare a procedurii din noul act normativ, prin inițierea și aplicarea acesteia în lipsa unor dovezi neechivoce și precise, care să justifice o nouă examinare a activității unei persoane. Pentru considerentele care au fost expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinței civile nr. 2584 din 1 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 mai 2011.