CASE OF ALIUTA v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Violation of Art. 6-1 (length);Remainder inadmissible;Non-pecuniary damage - financial award
CASE OF ALIUTA v. ROMANIA (CtEDO, 2006)
Reclamantul s-a născut în 1959 și trăiește în România. La 30 septembrie 1997, reclamantul a fost în custodie de poliție pentru acuzații de jaf și a informat că o anchetă a fost deschisă împotriva lui de către procurorul atașat la Curtea Supremă de Justiție. La 24 octombrie 1997, procurorul a angajat reclamantul pentru judecată în fața Curții Județenești de București. Curtea județului București a achitat reclamantul într-o hotărâre din 2 decembrie 1998, susținută, la 9 iunie 1999, de Curtea de Apel din București. Cu toate acestea, într-o decizie finală din 21 martie 2000, Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea, a condamnat reclamantul și l-a condamnat la patru ani și șase luni de închisoare. El a fost reținut din 30 septembrie 1997 până la 10 februarie 1998 și din nou din 14 aprilie 2000 până la 19 februarie 2001. În aprilie 2001, Procurorul general, în urma solicitării reclamantului, a depus un recurs extraordinar în fața Curții Supreme de Justiție pentru a dispune de decizia finală din 21 martie 2000 („recurs în Anulare”). La 8 octombrie 2001, Curtea Supremă de Justiție a permis recursul extraordinar. A anulat decizia finală din 21 martie 2000, decizia din 9 iunie 1999 și hotărârea din 2 decembrie 1998 și a trimis cazul înapoi procurorului pentru a continua investigațiile. Acesta a susținut că dovezile indicate în acest caz au fost contradictorii și au nevoie de clarificări suplimentare înainte ca acest caz să poată fi judecat de către instanțe. Într-o hotărâre din 10 iulie 2002, procurorul atașat Curții Supreme de Justiție a închis anchetele penale împotriva reclamantului. La 23 mai 2003, acelasi procuror a informat reclamantul că a inversat decizia anterioară și a redeschis anchetele penale în acest caz. 10. La 18 martie 2004, procurorul a acuzat din nou reclamantul pentru proces în fața Curții Județenului de București, care a achitat reclamantul într-o hotărâre din 15 decembrie 2005. 11. Procurorul atașat Curții de județ București a apelat împotriva acestei hotărâri la Curtea de Apel din București, în cazul în care acest caz este încă în așteptare astăzi. 12. Într-o hotărâre din 26 iunie 2003, Curtea județului București a respins ca prematură o acțiune civilă depusă de reclamant împotriva statului prin intermediul Ministerului Finanțelor, cerând daune pentru arestarea sa, pe care a considerat-o ilegală.