ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1753/2011

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 5712/1 din 28 iunie 2010 la Înalta Curte de Casație și Justiție, contestatorul Municipiul Arad prin Primar a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 3673 din 14 iunie 2010 a aceleiași instanțe, în contradictoriu cu intimata V.E. În motivarea contestației în anulare se susține că, dezlegarea dată litigiului prin decizia atacată este rezultatul unei greșeli materiale, constând în faptul că instanța supremă a stabilit eronat că recursul declarat de pârâtul Municipiul Arad prin Primar împotriva deciziei nr. 281/A din 19 noiembrie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă, a fost tardiv.

Se arată că recursul declarat a fost depus la data de 4 ianuarie 2010, potrivit confirmării de primire anexată la acest dosar, fila 3 verso, dată față de care a fost declarat în termen, instanța supremă făcând o apreciere eronată cu privire la această dată. Primul motiv prevăzut de art. 318 C. proc. civ. - dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale - are în vedere erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului și care au avut drept consecință pronunțarea unei soluții greșite. Este, deci, vorba despre acea greșeală pe care o comite instanța prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale și care determină soluția pronunțată.

Sunt greșeli materiale în sensul art. 318 C. proc. civ. respingerea unui recurs ca tardiv, în raport cu data înregistrării la instanță, deși din plicul atașat la dosar rezultă că recursul a fost depus recomandat la oficiul poștal, înăuntrul termenului de recurs. În speță, se constată că, prin decizia nr. 3673 din 14 iunie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a fost respins ca tardiv recursul declarat de Municipiul Arad prin Primar împotriva deciziei nr. 281A din 19 noiembrie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă. Pentru a pronunța această hotărâre, s-a reținut că, potrivit disp. art. 301 C. proc. civ. termenul de recurs este de 15 zile de la data comunicării hotărârii recurate, dacă legea nu dispune altfel.

Potrivit dovezii de primire și procesului-verbal de predare a deciziei pronunțate în calea devolutivă de atac (apel), actul de procedură a fost comunicat recurentei la 21 decembrie 2009 (fila 25 dosar apel). Recurenta a declarat recurs la 7 ianuarie 2010, astfel cum rezultă din mențiunea de pe cererea de recurs (fila 2 dosar recurs), peste termenul de 15 zile stabilit conform art. 301 C. proc. civ. La data soluționării recursului, s-a stabilit că recurentul a exercitat calea extraordinară de atac peste termenul stabilit de lege și că disp. art. 104 C. proc. civ. referitoare la trimiterea actelor de procedură prin poștă, ce se socotesc a fi îndeplinite dacă au fost predate recomandat la oficiul poștal înainte de îndeplinirea termenului, nu sunt incidente în cauză, concluzionându-se că recursul a fost declarat tardiv.

Prin contestația în anulare formulată, contestatorul încearcă să dovedească o situație nouă, respectiv aceea referitoare la trimiterea recursului prin poștă, prin recomandată cu confirmare de primire. În acest sens, anexează la dosar fila 3 și 3 verso copia unei confirmări de primire, din care rezultă că a expediat prin poștă Curții de Apel Timișoara acte referitoare la dosar nr. 2844/108/2007, cel în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 281/A din 19 noiembrie 2009 a Curții de Apel Timișoara, decizia recurată, fiind enumerate încă alte două dosare. Din conținutul respectivei confirmări de primire rezultă că actele au fost înregistrate la oficiul poștal la data de 4 ianuarie 2010, dată în raport de care recursul ar fi fost declarat în termenul de 15 zile prevăzut de lege.

Cu toate acestea, trebuie reținut că respectiva confirmarea de primire este prezentată în copie xerox și că pe fila unde este imprimată, în afara cadrului acestei confirmări este trecut dosarul în care s-a pronunțat decizia recurată, urmat de celelalte două dosare. Din această prezentare se poate deduce cu ușurință că înscrierea este făcută ulterior, pro causa și că apoi s-a procedat la copierea xeroxată, rezultând înscrisul anexat la dosar. Pentru a se putea reține că ne aflăm în situația unei erori materiale, în sensul celor prevăzute de art. 318 C. proc. civ., contestatorul avea obligația să depună la dosar originalul confirmării de primire, însoțit de o copie pentru confruntare, copie care să fie apoi anexată la dosar.

Susținerile contestatorului cu privire la data înregistrării recursului nu pot fi apreciate ca reale, mențiunile privitoare la dosarul în care s-a pronunțat hotărârea recurată fiind simple adaosuri care nu pot crea situații certe. În speță, contestatorul nu a invocat o eroare materială în sensul disp. art. 318 C. proc. civ., astfel că în mod corect a fost soluționat recursul ca tardiv în raport de data înregistrării cererii la instanța competentă. Ca atare, față de cele expuse mai sus, contestația în anulare formulată de pârâtul Municipiul Arad prin Primar urmează să fie respinsă ca nefondată. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul Municipiul Arad prin Primar împotriva deciziei nr. 3673 din 14 iunie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 februarie 2011.