ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3252/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3252/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

instanței de fond

Prin acțiunea înregistrată

sub nr. 362/115 din 3 februarie 2010 la Tribunalul Caraș-Severin, reclamantul M.Ș. a chemat în judecată pârâta Agenția Națională pentru

Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați București, solicitând ca prin

hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea actului administrativ nr. 3408

din 22 decembrie 2009 prin care s-a dispus încetarea raportului de serviciu.

Prin precizarea de

acțiune, depusă la dosar la data de 23 ianuarie 2010, reclamantul își

precizează acțiunea în sensul că în prezenta cauză contestă Ordinul nr. 48 din 22

ianuarie 2010, ordin prin care este înștiințat că încetează raportul de

serviciu prin eliberarea din funcția publică de execuție, aceea de consilier

juridic superior, clasa I treapta I de salarizare (gradația 5), solicitând

anularea acestuia ca netemeinic și nelegal.

Prin întâmpinare,

pârâta solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă, ca urmare a

neîndeplinirii procedurii prealabile administrative, conform art. 7 din Legea

nr. 554/2004, iar pe fond, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În drept s-au invocat

dispozițiile H.G. nr. 1381/2009, Legea 329/2009, art. 97, art. 99 alin. (1)

Legea nr. 188/1999, art. 7 din Legea 544/2004.

Prin acțiunea

formulată pe rolul aceleiași instanțe sub nr. 1042/115/2010, reclamantul M.Ș. a

chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între

Femei și Bărbați București, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să

se dispună anularea Ordinului nr. 48 din 22 ianuarie 2010 emis de pârâtă,

reintegrarea în funcția publică deținută, precum și plata de către intimată a

unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate și alte

drepturi de care ar fi beneficiat ca funcționar public.

În motivarea

acțiunii, se arată că pârâta a încălcat dispozițiile art. 99 alin. (5) și (6)

din Legea nr. 188/1999 rep.

Pârâta a depus la

dosar întâmpinare, prin care a solicitat conexarea acestui dosar la dosarul cu

nr. 362/115/2010, respingerea acțiunii, ca inadmisibile, pentru neîndeplinirea

procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar

în subsidiar respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Prin sentința nr. 229

din 21 aprilie 2010 a Tribunalului Caraș-Severin, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și

fiscal, având în vedere faptul că în ambele dosare se contestă acte

administrative emise de un organ de specialitate al administrației publice

centrale și, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

competența aparține curții de apel, în primă instanță.

Cauza a fost înregistrată

la Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal sub

nr. 362/115/2010.

de fond

Prin sentința civilă

nr. 403 din 28 septembrie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios

administrativ și fiscal, a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii, a

fost admisă acțiunea reclamantului M.Ș., a fost anulat Ordinul nr. 48 din 22 ianuarie

2010 emis de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și

Bărbați, s-a dispus reintegrarea reclamantului în funcția publică deținută

anterior și obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale aferente

funcției publice deținute începând cu data de 22 ianuarie 2010 și până la

reîncadrarea reclamantului, actualizată cu aplicarea coeficientului de inflație

până la data plății efective.

În motivarea soluției

s-a reținut:

- în privința

excepției inadmisibilității acțiunii, aceasta a fost respinsă având în vedere

că reclamantul a formulat plângere prealabilă în cadrul termenului de 30 de

zile precizat de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

- pe fondul cauzei,

instanța a arătat că prin ordinul atacat reclamantului i-au încetat raporturile

de serviciu cu Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și

Bărbați ca urmare a reorganizării prin reducerea postului în temeiul art. 99 alin.

(1) lit. b) din Legea nr. 188/1999.

Reclamantul nu a

contestat reorganizarea ci nerespectarea dispozițiilor art. 99 alin. (5) și (6)

din Legea nr. 188/1999, deoarece în perioada de preaviz (20 decembrie 2009 – 21

ianuarie 2010) nu i-au fost comunicate posturile vacante din cadrul instituției

sau din cadrul altor instituții publice.

În raport de aceste

susțineri, instanța de fond a apreciat că reclamantului i-a fost comunicată

târziu lista posturilor vacante (la 25 ianuarie 2010), data poștei fiind 22

ianuarie 2010, după expirarea perioadei de preaviz.

Nu au fost reținute susținerile

pârâtei potrivit cărora culpa îi aparține reclamantului că nu s-a prezentat la

poștă pentru a ridica lista deoarece adresa de înaintare este datată 19 ianuarie

2010, cu 2 zile înainte de expirarea termenului.

Trimiterea prin poșta

electronică la 18 ianuarie 2010 nu a fost dovedită și, de aceea, s-a constatat

încălcarea prevederilor art. 99 alin. (5) și (6) din Legea nr. 189/1999.

Problema comunicării

nu este lipsită de relevanță întrucât reclamantul și-a exprimat acordul pentru

a ocupa una din funcțiile aflate pe listă (respectiv Primăria orașului Bocșa)

lăsând chiar la aprecierea autorității orice post din Județul Timiș sau Bihor

din cele aflate pe lista comunicată.

Având în vedere

acordul reclamantului de a ocupa un post din cele oferite, soluție corectă ce

ar fi trebuit să o adopte autoritatea angajatoare era transferul în interesul

serviciului sau la cerere și nu eliberarea din funcția publică deținută și, de

aceea a fost anulat actul prin care s-a dispus această măsură nelegală și s-a

dispus reintegrarea în funcție.

Fiind lipsit de

veniturile sale salariale din culpa instituției, a fost obligată pârâta și la

plata drepturilor salariale începând cu 22 ianuarie 2010 și până la

reîncadrarea efectivă, actualizată cu coeficientul de inflație la data plății.

exercitată

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale

care a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.

În motivele de recurs

se arată că prin comunicarea nr. 3406 din 22 decembrie 2009 Agenția Națională

pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați a adus la cunoștința

reclamantului faptul că i s-a acordat un preaviz de 30 de zile calendaristice începând

cu 23 decembrie 2009 și până la 21 ianuarie 2010.

Deși s-a făcut dovada

transmiterii listei posturilor vacante prin fax la 18 ianuarie 2010 instanța nu

a luat în considerare aceste înscris și este apreciat ca eronat argumentul

reținut de către instanță potrivit căruia transmiterea listei la 19 ianuarie

2010 ar fi cu întârziere.

Conduita pârâtei nu a

făcut altceva decât să dovedească intenția sa de a asigura respectarea

prevederilor legale și a contracara efectele negative ale unei eventuale

întârzieri a expedierii listei prin poștă (plicul transmis prin poștă a ajuns

la 22 ianuarie 2010).

De aceea, se

apreciază că soluția de eliberare din funcția publică a fost legală și nu se

puteau aplica prevederile art. 99 alin. (5) și (6) din Legea nr. 198/1999.

Dispunând

reintegrarea reclamantului, instanța de fond nu a avut în vedere modificările

aduse de O.U.G. nr. 68/2010 în structura Ministerului Muncii, Familiei și

Protecției Sociale iar Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei

și Bărbați a fost reorganizată ca direcție în cadrul ministerului și nu există

nicio funcție corespunzătoare funcției deținute anterior de reclamant.

S-a solicitat

admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii

reclamantului ca nefondată.

de recurs

După examinarea

motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte de

Casație și Justiție va admite recursul declarat dar pentru următoarele

considerente:

Motivul pentru care

reclamantul a solicitat anularea Ordinului nr. 48 din 28 ianuarie 2010 emis de

Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați a fost

nerespectarea dispozițiilor art. 99 alin. (5) și (6) din Legea nr. 188/1999,

având în vedere că eliberarea din funcție a reclamantului s-a făcut în baza

art. 99 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999.

Potrivit art. 99

alin. (5) din Legea nr. 188/1999 „

În cazurile

prevăzute la alin. (1) lit. b), c), și e), în perioada de preaviz, dacă în

cadrul autorității sau instituției publice există funcții publice vacante

corespunzătoare, aceasta are obligația de a le pune la dispoziție

funcționarilor publici, iar potrivit art.99 alin.6 din același act normativ „În

cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) și e), dacă nu există funcții

publice vacante corespunzătoare în cadrul autorității sau instituției publice,

autoritatea ori instituția publică are obligația de a solicita Agenției

Naționale a Funcționarilor Publici, în perioada de preaviz, lista funcțiilor

publice vacante. În cazul în care există o funcție publică vacantă

corespunzătoare, identificată în perioada de preaviz, funcționarul public va fi

transferat în interesul serviciului sau la cerere”.

Recurentul

susține că au fost respectate aceste dispoziții, deoarece în perioada de

preaviz (23 decembrie 2009 – 21 ianuarie 2010) a comunicat lista posturilor

vacante către intimatul-reclamant.

Însă, din

probele aflate la dosar nu rezultă că lista ar fi fost transmisă prin fax, la

18 ianuarie 2010, așa cum susține recurenta, mai ales că intimatul a depus la

dosar o adresă emisă de R. din care rezultă că a fost instalată linia

telefonică, dar nu s-a solicitat și instalarea aparatului fax la Agenția Caraș-Severin.

Deși

critică soluția instanței de fond pentru că a considerat că transmiterea listei

posturilor vacante s-a făcut cu întârziere, tot în motivele de recurs se recunoaște

că plicul transmis prin poștă a ajuns la destinație la 22 ianuarie 2010.

Pentru că

adresa de înaintare are data de 19 ianuarie 2010, a fost expediată din București la 20 ianuarie 2010, ea a ajuns la destinație la 22 ianuarie

2010, astfel că perioada de preaviz nu a fost respectată.

Toate

acestea dovedesc culpa autorității emitente a actului administrativ atacat în

comunicarea listei posturilor vacante în perioada de preaviz și nerespectarea

prevederilor art. 99 alin. (5) și (6) din Legea nr. 188/1999.

Pentru că

nu a fost comunicată în timpul precizat de lege reclamantul nu a mai putut

beneficia de transferul în interesul serviciului sau la cerere către o altă

autoritate unde existau posturi vacante.

Prin

urmare, soluția instanței de fond de anulare a ordinului nr. 48 din 22 ianuarie

2010 este legală și temeinică.

Însă, în

ceea ce privește reintegrarea reclamantului pe funcția publică deținută

anterior trebuie subliniat că intimatul-reclamant a renunțat la acest capăt de

cerere și la plata drepturilor salariale începând cu 1 martie 2011, dată de la

care a fost primit în profesia de avocat.

Dar

pentru că ordinul de eliberare din funcție a fost nelegal, iar reclamantul a

fost prejudiciat prin neîncasarea drepturilor salariale, dacă ar fi fost

transferat pe o altă funcție publică, se impune obligarea autorității publice

la plata drepturilor salariale începând cu 23 ianuarie 2010 și până la 1 martie

2011, așa cum a precizat reclamantul, actualizate cu indicele de inflație.

De aceea,

în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va

fi admis recursul declarat, va fi modificată, în parte, sentința atacată în

sensul că :

- va fi

respins capătul de cerere privind reintegrarea reclamantului în funcția publică

de execuție deținută anterior;

- va fi obligat

pârâtul la plata diferenței de drepturi salariale aferente funcției deținută

începând cu 22 ianuarie 2010 și până la 1 martie 2011, sume ce vor fi

actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective;

- vor fi menținute

celelalte dispoziții ale sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale împotriva sentinței civile

nr. 403 din 28 septembrie 2010 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios

administrativ și fiscal.

Modifică în parte sentința

atacată în sensul că:

- respinge capătul de

cerere privind reintegrarea reclamantului în funcția publică de execuție

deținută anterior;

- obligă pârâtul la

plata diferenței de drepturi salariale aferente funcției deținute începând cu

22 ianuarie 2010 și până la 1 martie 2011, actualizată cu indicele de inflație până

la data plății efective.

Menține celelalte

dispoziții ale sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 3 iunie 2011.