ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1880/2010

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I Prin sentința penală nr. 104 din 19 octombrie 2009 a Tribunalului Vâlcea în baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 C. pen. cu aplicarea art. lit. a) și art. 76 alin. (2) C. pen.; A condamnat pe inculpatul P.G., fără antecedente penale, la 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute 64 alin. (1) lit. a teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani. A aplicat art. 57 și art. 71 C. pen. raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie. In baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. ; A confiscat de la inculpat corpul delict, un scaun tip taburet cu tăblia din lemn cu o lungime de 20 cm, lățimea 25 cm, grosimea 1,5 cm, cele 5 picioare fiind din fier forjat cu o lungime de 45 cm și o grosime de 6 mm.

A luat act că partea vătămată O.I., constituită parte civilă nu solicită despăgubiri. A o bligat inculpatul la 1646,73 lei cheltuieli de spitalizare către Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni București și la 1150 lei către Serviciul Județean de Ambulanță Vâlcea. In baza art. 191 C. proc. pen.; A obligat inculpatul la 1000 lei cheltuieli judiciare către stat în care s-a inclus și costul expertizei medico legale psihiatrice și onorariul avocat din oficiu în sumă de 200 lei care se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. S-a reținut că în noaptea de 19 spre 20 decembrie 2007, inculpatul a lovit pe cumnatul său O.I. cu un scaun tip taburet, provocându-i un hematon subdural de emisfer cerebral stâng care pentru vindecare a necesitat 50-55 zile îngrijiri medicale, leziunile punându-i viața în primejdie, fiind necesară intervenția chirurgicală.

În vederea soluționării cauzei, s-a dispus ascultarea părții vătămate, a inculpatului, au fost ascultați martorii O.N., P.E., N.G., N.F. , s-a întocmit un proces verbal de cercetare la fața locului, planșe fotografice cu privire la amplasamentul locului unde a avut loc infracțiunea, s-a întocmit un proces verbal de reconstituire s-a întocmit un raport de constatare medico legală privind leziunile produse părții vătămate, un raport de expertiză medico legală psihiatrică privind starea de sănătate mintală a inculpatului, mai multe documente eliberate de unitățile spitalicești la care partea vătămată a fost internată și o caracterizare a persoanei inculpatului întocmită de Primăria comuna Stoenești.

Din ansamblul probelor administrate în cauză, rezultă că O.I. este căsătorit cu sora inculpatului. La data de 19 decembrie 2007, O.I. împreună cu fratele său O.N. au mers la numita P.D. pentru a efectua unele lucrări de amenajare a locuinței, aceasta având locuința în vecinătatea locuinței inculpatului. Inculpatul, s-a deplasat la locuința numitei P.D., a luat legătura cu partea vătămată și a rugat-o să-i zugrăvească locuința. Inculpatul împreună cu frații O. au consumat la locuința numitei P.D. cea. 300 ml țuică și spre seară în jurul orelor 18,00 au plecat la locuința lui. Frații O. i-au cerut inculpatului să fiarbă niște țuică, instalându-se toți trei într-o încăpere în care în mod normal locuia mama inculpatului, dar la acel moment se afla în locuința părții vătămate O.I.

Partea vătămată împreună cu fratele său și inculpatul au consumat un ibric cu țuică de cea. 600-700 ml, după care au umplut din nou ibricul cu țuică și pe fondul consumului de alcool între partea vătămată și inculpat au început discuții prin care partea vătămată îi reproșa inculpatului că a tăiat doi porci și nu i-a dat și mamei sale suficientă carne. Discuția a degenerat, în cadrul ei a intervenit și O.N. și în acest context inculpatul i-a dat celui din urmă o palmă, cauză din care a intervenit partea vătămată, întrebându-l pe inculpat de ce l-a lovit pe fratele său. Inculpatul a luat un scaun din încăperea în care se aflau și cu el a lovit-o pe partea vătămată în cap, în timp ce aceasta din urmă încerca să iese din încăpere.

Partea vătămată din această lovitură s-a dezechilibrat, s-a rezemat de perete, inculpatul l-a amenințat, l-a luat puternic cu ambele mâini, l-a scos pe ușă pe sala casei unde a continuat să-l lovească. Partea vătămată aplecat acasă și după ce a ajuns, starea sănătății sale înrăutățindu-se a fost anunțată salvarea, a fost transportat de urgență la Spitalul de Urgență Dr. Bagdasar Arseni - Secția Neurochirurgie unde a fost operat. S-a constata că prezenta un hematon subdural de emisfer cerebral stâng, intervenindu-se chirurgical pentru a fi eliminat. Din raportul de constatare medico legală întocmit de SJML Vâlcea rezultă că leziunile produse părții vătămate au necesitat 50-55 îngrijiri medicale pentru vindecare, i-au pus viața în primejdie, fiind necesară intervenția chirurgicală.

S-a concluzionat că partea vătămată nu rămâne cu infirmități sau invalidități post traumatice permanente. II. Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul P.G. care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie și a solicitat desființarea acesteia cu consecința achitării sale, pe motiv că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa. In subsidiar, s-a solicitat schimbarea modalității de executare a pedepsei în art. 86/1 C. pen., date fiind circumstanțele în care fapta a fost comisă, precum și circumstanțele personale ale apelantului. S-a luat declarație inculpatului, acesta susținând că nu se face vinovat de comiterea faptei ce face obiectul dosarului și că, în realitate, victima a fost lovită chiar de fratele său, în timp ce acesta încerca să-i aplice inculpatului o lovitură cu scaunul.

Analizând hotărârea apelată prin prisma criticilor ce-i sunt aduse cum și sub toate aspectele, așa cum impun exigențele art. 371 alin. ultim C. proc. pen., curtea constată că apelul este nefondat, pentru cele ce se vor arăta în continuare. Instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt, pe baza unor probe legal administrate și temeinice, din care rezultă fără dubiu vinovăția inculpatului în comiterea faptei în legătură cu care a fost pronunțată condamnarea. Astfel, probele aflate la dosar au dovedit că partea vătămată O.I. este căsătorită cu sora inculpatului, iar la data de 19 decembrie 2007, după ce a consumat băuturi alcoolice împreună cu fratele său, O.N., și cu inculpatul, între partea vătămată și inculpat au început discuții.

Discuția a degenerat și, în acest context, inculpatul i-a dat numitului O.N. o palmă, iar partea vătămată a intervenit, luând apărarea fratelui său. Atunci, inculpatul a luat un scaun din încăperea în care se aflau și cu el a lovit-o pe partea vătămată în cap, în timp ce aceasta încerca să iasă din încăpere. In urma loviturii primite, partea vătămată s-a dezechilibrat și s-a rezemat de perete, iar inculpatul a amenințat-o, a prins-o puternic cu ambele mâini și a scos-o afară, continuând să o lovească. Partea vătămată a plecat acasă, iar la scurt timp starea sănătății sale s-a înrăutățit, fiind necesară internarea sa la Spitalul de Urgență Dr. Bagdasar Arseni - Secția Neurochirurgie, unde a fost operată.

Potrivit raportului de constatare medico - legală întocmit de S.M.L. Vâlcea, leziunile produse părții vătămate au necesitat pentru vindecare 50-55 zile de îngrijiri medicale și i-au pus viața în primejdie, fiind necesară o intervenție chirurgicală. Susținerea inculpatului, aceea că victima a fost lovită de propriul său frate, este înlăturată de ansamblul probator aflat la dosar, din care reiese cu certitudine că faptele s-au desfășurat în modul arătat mai sus. De altfel, inculpatul însuși, în primele declarații, a recunoscut că, aflându-se în stare de ebrietate, i-a aplicat victimei o lovitură cu piciorul din fier al scaunului, iar aceste declarații ale sale se coroborează cu cele ale martorilor audiați în cauză și cu declarația victimei (f. 11 dosar fond).

Fața de cele expuse, curtea concluzionează că încadrarea juridică dată faptei, în infracțiunea de tentativă de omor, este cea corectă, întrucât inculpatul a prevăzut producerea rezultatului faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui, iar pedeapsa a fost individualizată cu respectarea dispozițiilor art. 72 C. pen., fiind indicate în considerentele sentinței toate circumstanțele reale și personale avute în vedere de către tribunal. Pe cale de consecință, urmează a se menține hotărârea atacată, ca legală și temeinică și a se respinge ca nefondat apelul declarat împotriva acesteia, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Așa fiind prin Decizia penală nr. 23/A din 16 februarie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția penală, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul P.G., împotriva sentinței penale nr. 104 din 19 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. 1819/90/2009.

A obligat pe apelantul-inculpat la 600 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 200 lei onorariu avocat oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiției. III. Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul P.G. criticând-o prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385 9 pct. 18 și 14 C. proc. pen. și a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și achitarea în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., arătând că nu a avut o atitudine răutăcioasă și a încercat să dea o mână de ajutor, susținând că fratele său este vinovat, iar în subsidiar solicitând reducerea pedepsei aplicată. Examinând actele și lucrările dosarului, decizia recurată în raport de motivele invocate și de cazurile de casare indicate, Înalta Curte are în vedere că recursul de față declarat de inculpatul P.G.

se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare în temeiul disp. art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. 1. Sub aspectul primului motiv de critică întemeiat pe cazul de casare prev. de art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen. prin care se tinde la achitarea în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., se are în vedere nepertinența acestuia întrucât în speță nu se reține existența unei contradicții esențiale, întinsa și necontroversate între actele, lucrările și probele dosarului cauzei și soluția de condamnare dispusă, chestiune ce caracterizează prin ipoteză situația de incidență a cazului de casare descris. Astfel, în baza unui examen complet și convingător al mijloacelor de probă administrate în cauză, instanța de fond și prim control judiciar, au reținut corect situația de fapt imputată constând în esență în aceea că partea vătămată O.I.

este căsătorită cu sora inculpatului, iar la data de 19 decembrie 2007, după ce a consumat băuturi alcoolice împreună cu fratele său, O.N., și cu inculpatul, între partea vătămată și inculpat au început discuții. Discuția a degenerat și, în acest context, inculpatul i-a dat numitului O.N. o palmă, iar partea vătămată a intervenit, luând apărarea fratelui său. Atunci, inculpatul a luat un scaun din încăperea în care se aflau și cu el a lovit-o pe partea vătămată în cap, în timp ce aceasta încerca să iasă din încăpere. In urma loviturii primite, partea vătămată s-a dezechilibrat și s-a rezemat de perete, iar inculpatul a amenințat-o, a prins-o puternic cu ambele mâini și a scos-o afară, continuând să o lovească.

Partea vătămată a plecat acasă, iar la scurt timp starea sănătății sale s-a înrăutățit, fiind necesară internarea sa la Spitalul de Urgență Dr. Bagdasar Arseni - Secția Neurochirurgie, unde a fost operată. Potrivit raportului de constatare medico - legală întocmit de S.M.L. Vâlcea, leziunile produse părții vătămate au necesitat pentru vindecare 50-55 zile de îngrijiri medicale și i-au pus viața în primejdie, fiind necesară o intervenție chirurgicală. Susținerea inculpatului, în sensul că victima a fost lovită de propriul său frate, este înlăturată de ansamblul probator aflat la dosar, din care reiese cu certitudine că faptele s-au desfășurat în modul arătat mai sus.

De altfel, recurentul-inculpat însuși, în primele declarații, a recunoscut că, aflându-se în stare de ebrietate, i-a aplicat victimei o lovitură cu piciorul din fier al scaunului, iar aceste declarații ale sale se coroborează cu cele ale martorilor audiați în cauză și cu declarația victimei (f. 11 dosar fond). Așa fiind, în mod legal fapta inculpatului P.G. a fost încadrată în drept ca întocmind elementele constitutive ale tentativei de omor prev. și ped. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) C. pen. având în vedere că leziunile traumatice i-au pus în primejdie viața, autorul acționând cu intenție, intenție care se deduce din modul de acționare, obiectul vulnerant și urmarea socialmente periculoasă produsă.

2. Nefondată este și critica secundă prin care se tinde la reducerea pedepsei aplicate într-un cuantum de 4 ani închisoare întrucât acesta este aptă în totalitate să satisfacă scopurile și finalitățile definite prin disp. art. 52 C. pen., respectiv să constituie o reală măsură de constrângere și reeducare a recurentului - inculpat P.G. cât și să asigure prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Concomitent, aceeași pedeapsă este judicios dozată prin prisma criteriilor legale de individualizare judiciară prev. de art. 72 C. pen. raportat pe de o parte la pericolul social generic și concret al faptei comise, mecanismul concret de aplicare de lovituri repetate cu un scaun și ulterior cu un obiect dur, posibil topor cât și în raport de datele care circumstanțiază persoana acestuia (studii 4 clase, divorțat, doi copii majori, fără ocupație, fără antecedente penale).

Așa fiind, rezultă inexistența unor elemente care să justifice reducerea pedepsei stabilite. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.G. împotriva deciziei penale nr. 23/A din 16 februarie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședința publică, azi 12 mai 2010.