ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4435/2010

Asupra recursurilor de față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 29 noiembrie 2010, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, investită cu soluționarea în primă instanță a cauzei, a dispus, printre altele: - în baza art. 300 2 raportat la art. 160 b alin. (3) C. proc. pen., menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților: - M.V. (fiul lui V. și R.); - D.F. (fiul lui F. și E.), - F.I. (fiul l. și A.); - H.A.I. (fiul lui l. și H.); - H.G.S. (fiul lui G. si I.); - K.R. (fiul lui l. și A.); - M.S. (fiul lui A. și I.); toți deținuți în Penitenciarul Oradea, - Ș.E.T. (fiica lui G.P. si V., deținută în Penitenciarul Arad). Au fot respinse cererile formulate de către inculpații F.l., D.F., M.S., K.R.

si H.A.I. privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. Au fost respinse cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații Ș.E.T., H.A.I., M.S. și H.G.S. A fost respinsă cererea formulată de inculpatul C.M.S. privind înlocuirea măsurii obligării de a nu depăși limita territorială a județului Satu Mare respectiv de înlocuire a măsurii restrictive actuale dispusă, către Înalta Curte de Casație si Justiție cu obligarea de a nu părăsi țara. În baza art. 192 C. proc. pen., inculpații Ș.E.T., M.S., H.G.S. și H.A.I. la plata sumelor de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această încheiere, instanța a reținut că: 1. Cu privire la cererile formulate de inculpații Ș.E.T., H.A.I., M.S., H.G.S., prin care au solicitat liberarea provizorie sub control judiciar, Curtea de Apel a reținut că, sub aspectul îndeplinirii cerințelor legale privind admisibilitatea în principiu a cererilor, acestea se circumscriu dispozițiilor art. 160 2 alin. (1) și (2) C. proc. pen., dar că opțiunea aparține instanței de judecată, avându-se în vedere circumstanțele specifice cauzei. S-a mai reținut că măsura solicitată de sus-numiții inculpați este nejustificată în speță avându-se în vedere nastura și pericolul social al faptelor de care sunt acuzați inculpații, fapte care, în măsura în care se va dovedi că există și au fost săvârșite cu vinovăție, sunt grave și că această măsură ar avea un impact negative asupr aopiniei publice, întrucât asemenea infracțiuni proliferează în ultima periodă de timp.

Instanța a apreciat că în cauză sunt întrunite și rigorile instituite de art. 5, paragr. 1, lit. c) și paragr. 3 din C.E.D.O., întrucât există pe de o parte, motive verosimile de a-i bănui pe inculpați de săvârșirea faptelor pentru care sunt acuzați, iar pe de altă parte că durata arestării nu poate fi apreciată că a depășit termenul rezonabil. 2. Cu privire la cererea inculpatului C.M.S. privind înlocuirea măsuri obligației de a nu depăși limita teritorială a județului Satu Mare cu măsura obligației de a nu părăsi țara, pe motiv că este angajat ca șofer și are ca atribuții de serviciu transportul de marfă în alte județe și, datorită interdicției, nu își poate exercita atribuțiile de serviciu, fiindu-i restricționat dreptul la muncă, instanța a apreciat-o ca fiind neîntemeiată.

S-a motivate că necesitatea prezentării la noul loc de muncă dintr-o altă localitate nu constituie temei pentru revocarea măsurii obligației de a nu depăși limita teritorială fixată și anume județul Satu Mare și nici pentru înlocuirea acastei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara. 3. Cu privire la legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților M.V., D.F., F.l., H.A.I., Ș.E.T., H.G.S., K.R. și M.S., s-a apreciat că, față de natura și gravitatea acuzațiilor precum și a circumstanțelor în care se reține că ar fi fost săvârșite aceste infracțiuni, se justifică aprecierea că și la acest moment persistă pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a acestora.

S-a mai reținut că este vorba despre o activitate de mare anvergură, presupus a fi desfășurată de 13 inculpați, între care se regăsesc doi agenți ai poliției de frontieră și un ofițer de poliție, iar valoarea bunurilor - țigări - care au făcut obiectul contrabandei este de peste 2 milioane de euro. Nu în ultimul rând, instanța avut în vedere și faptul că lăsarea în libertate a inculpaților ar încuraja posibile conduite infracționale de același gen ale altor personae, în condițiile în care activitățile de contrabandă în zona frontieră cu Ucraina reprezintă un fenomen îngrijorător prin amploarea sa în condițiile economice și financiare dificile din România. Nici în ceea ce privește durata arestării preventive, instanța nu consideră că ar fi depășit un termen rezonabil ținând seama de stadiul cercetării judecătorești prin raportare la obiectul și complexitatea cauzei.

Împotriva acestei încheieri, inculpații H.A.I., H.G.S., K.R., M.S., Ș.E.T. și C.M.S. au declarat, în termen legal, prezentul recurs. Inculpații H.A.I., H.G.S., K.R., M.S. și Ș.E.T. au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii și admiterea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. Inculpatul C.M.S. a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și admiterea cererii privind înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi limita teritorială a județului Satu Mare cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara. Examinând hotărârea atacată și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 385 6 alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte constată că recursul formulat de inculpatul H.G.S. este fondat. Potrivit art. 160 2 C. proc. pen., liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda in cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și in cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeaps aînchisorii ce nu depășete 18 ani. Potrivit art. 160 2 alin. (2) C. proc. pen., liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

Analizând actele și lucrările dosarului se constată că față de inculpatul H.G.S. sunt îndepline condițiile prevăzute de lege pentru acordarea liberării provizorii sub control judiciar, întrucât există date (referatul de evaluare) din care rezultă că acesta nu va săvârși alte infracțiuni și nu va încerca să influențeze buna desfășurare a procesului penal. Cu toate că există date verosimile cu privire la săvârșirea de către inculpat a infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, Înalta Curte, având în vedere și situația familială a inculpatului (soția grav bolnavă), precum și faptul că inculpatul nu are antecedente penale, provine dintr-o familie organizată, are 2 copii minori în întreținere, apreciază că obligațiile prevăzute de art. 160 2 alin. (3) sunt suficiente pentru inculpat.

Totodată, Curtea apreciază că perioada de arest preventiv, din 24 martie 2009 până în prezent a fost, pentru inculpate, un mijloc de reeducare și de formare a unei atitudini corecte față de muncă, față de regulile de drep și față de regulile de convețiure socială. Așa fiind, urmează ca, admițându-se recursul inculpatului să fie casată, în parte, încheierea atacată, și rejudecându-se, în aceste limite, să se dispună: În baza art. 160 2 C. proc. pen. admiterea cererii formulate de inculpatul H.G.S. privind liberarea sa provizorie sub control judiciar. În baza art. 160 2 alin. (3) C. proc.

pen., pe timpul liberării provizorii sub control judiciar, inculpatul va fi obligat să respecte următoarele obligații: a) să nu depășească limita teritorială a județului Satu Mare fără încuviințarea instanței; b) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; c) să se prezinte la Secția de poliție unde domiciliază conform programului de supraveghere întocmit de către această secție, ori de câte ori este chemat; d) să nu schimbe locuința fără încuviințarea instanței; e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme. În baza art. 160 2 alin. (3) 2 C. proc. pen., instanța atrage atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, va lua față de elmăsura arestării preventive.

Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului H.G.S., dacă nu este arestat în altă cauză. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale încheierii recurate. Recursurile declarate de inculpații H.A.I., K.R., M.S., Ș.E.T. și C.M.S. sunt nefondate. Astfel, din actele și lucrările dosarului se reține că, prin încheierea nr. 1 din 24 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 329/35/P/2009, Curtea de Apel Oradea a dispus arestarea preventivă a inculpaților M.V., D.F., F.l., H.A.I., Ș.E.T., C.M.S., H.G.S., K.R., M.S. și G.C., reținându-se că sunt cercetați pentru constituire, respectiv aderare și sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional organizat, în vederea săvârșirii de infracțiuni grave, precum și pentru contrabandă calificată, respectiv complicitate la contrabandă calificată.

Au fost reținute ca temeiuri ale arestării preventive dispozițiile art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., apreciindu-se că în cauză există indicii care fac verosimilă bănuiala că inculpații au comis faptele reținute în sarcina lor, precum și faptul că infracțiunile pentru care aceștia sunt cercetați sunt pedepsite de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din gravitatea extrem de ridicată a faptelor, modalitatea de comitere a acestora și sentimental acut de insecuritate socială și dezaprobare publică. Potrivit art. 300 2 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive.

Potrivit art. 160 b alin. (3) C. proc. pen., când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instața dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive. Pe de altă parte, prin art. 5 alin. (1) lit. c) din C.E.D.O., s-a stabilit că o persoană poate fi lipsită de libertate când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune. Din examinarea actelor dosarului se constată că inculpații H.A.I., K.R., M.S. și Ș.E.T. au fost arestați în baza art. 148 lit. f) C. proc. pen. În fapt, s-a reținut că, în perioada sentembrie 2008 - ianuarie 2009, grupul infracțional coordonat de inculpatul M.V., din care făceau parte inculpații D.F., F.l., C.M.S., H.A.l., Ș.E.T., H.G.S., K.R., G.C.

și M.S., fiecare cu atribuții prestabilite, în baza aceleași rezoluții infracționale, a introdus în țară, din Ucraina, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, cantitatea de 1.194.340 pachete de țigări, valoarea acestora fiind, conform raportului de constatare, de 1.552.453 euro. În cauză, verificându-se actele și lucrările de la dosar, se constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților subzistă, avându-se în vedere activitatea bine organizată și structurată, de mare anvergură. Totodată, Înalta Curte apreciază că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret și actual pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție.

Nici recursul inculpatului C.M.S. nu se îndeverează a fi fondat. Curtea de Apel Oradea a apreciat în mod corect că schimbarea locului de muncă nu impune înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Recursurile declarate declarate de inculpații H.A.I., K.R., M.S., Ș.E.T. și C.M.S. învederându-se, așadar, nefondate, urmează ca, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respinse, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul H.G.S. împotriva încheierii din 29 noiembrie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori pronunțată în Dosarul nr. 329/35/2009. Casează, în parte, încheierea atacată și rejudecând: În baza art. 160 2 C. proc. pen. admite cererea formulată de inculpatul H.G.S. și dispune liberarea provizorie sub control judiciar a acestuia. În baza art. 160 2 alin. (3) C. proc.

pen., pe timpul liberării provizorii sub control judiciar, inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații: a) să nu depășească limita teritorială a județului Satu Mare fără încuviințarea instanței; b) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; c) să se prezinte la Secția de poliție unde domiciliază conform programului de supraveghere întocmit de către această secție, ori de câte ori este chemat; d) să nu schimbe locuința fără încuviințarea instanței; e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme. În baza art. 160 2 alin. (3) 2 C. proc. pen., instanța atrage atenția inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, va lua față de acesta măsura arestării preventive.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului H.G.S. (fiul lui G. și I.) de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 7 din 24 martie 2009 emis de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 329/35/P/2009, dacă nu este arestat în altă cauză. Menține celelalte dispoziții ale încheierii recurate. Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații H.A.I., K.R., M.S., Ș.E.T. și C.M.S. împotriva aceleiași încheieri. Obligă recurenții inculpați H.A.I., K.R., M.S., Ș.E.T. și C.M.S. la plata sumei de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se vor avansa din fondul M.J.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat H.G.S., în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul M.J. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 decembrie 2010.