ÎCCJ, Decizia nr. 83/2005

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 52 din 6

mai 2003, Colegiul jurisdicțional al Camerei de Conturi Bistrița Năsăud a

respins, ca nefondată, contestația formulată de C.E. împotriva deciziei de

imputare nr. 165 din 31 mai 2002, emisă de Spitalul Orășenesc „Dr. George

Trifon” Năsăud, pentru suma de 5.661.347 lei.

S-a reținut că, în raport cu

constatările făcute prin raportul din 31 mai 2002, întocmit de Direcția de

Control Financiar Ulterior Bistrița Năsăud, salariul asistentei medicale C.E. a

fost majorat nelegal cu 10%, începând de la data de 1 iunie 2001.

S-a motivat că prin

dispoziția nr. 85 din 28 iunie, emisă în baza prevederilor O.U.G. nr. 42/2001,

au fost mărite salariile personalului Spitalului Orășenesc „Dr. George Trifon”

Năsăud, acordându-se, fără temei legal, un plus de 10%, peste majorarea

cuvenită. S-a învederat că nu se poate considera că acești 10% acordați în

plus, cu depășirea prevederilor legale, ar reprezenta o completare a salariului

de bază, în conformitate cu O.U.G. nr. 24/2000 și fișele de evaluare, deoarece

acele prevederi se referă numai la anul 2000, iar salariile de încadrare ale

personalului se situau între limitele prevăzute de anexele la ordonanță și erau

conforme cu statele de funcții aprobate de Direcția de Sănătate Publică a

județului Bistrița Năsăud.

Curtea de Conturi, secția

jurisdicțională, prin decizia nr. 448 din 2 iulie 2003, a admis recursul

jurisdicțional declarat de C.E. și a modificat sentința, în sensul admiterii

contestației și anulării deciziei de imputare nr. 165 din 31 mai 2002, emisă de

Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon” Năsăud.

Prin considerentele acestei

decizii s-a relevat că majorarea de 10%, acordată în anul 2001, nu constituie

prejudiciu cauzat spitalului menționat, ci un drept salarial ce trebuia acordat

în mod legal în anul 2000, iar procentele de majorare conform O.U.G. nr. 42/2001

trebuiau aplicate la salariul de încadrare stabilit în concordanță cu O.U.G. nr.

24/2000, de care asistentele medicale trebuiau să beneficieze încă din anul

2000.

Împotriva acestei decizii,

Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon” Năsăud a declarat recurs.

Recursul a fost respins, ca

nefondat, prin decizia nr. 7785 din 22 octombrie 2004, a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal,

considerându-se că nu există motive care să justifice casarea sau modificarea

deciziei atacate.

Prin considerentele acestei

decizii s-a relevat că din interpretarea sistematică a celor două ordonanțe de

urgență, în succesiunea lor, se impune concluzia că pentru aplicarea corectă a majorărilor

salariale din anul 2001, era necesar să fie asigurat mai întâi un salariu de

bază corespunzător prevederilor O.U.G. nr. 24/2000.

S-a subliniat că procentul

de 10%, de care au beneficiat asistentele medicale ale Spitalului Orășenesc

„Dr. George Trifon” Năsăud, inclusiv contestatoarea C.E., reprezintă în mod

cert un drept salarial cuvenit și că s-a procedat în mod corect la acordarea

acestuia, deoarece în anul 2000, la spitalul respectiv, stabilirea salariului

de încadrare nu s-a făcut în concordanță cu dispozițiile O.U.G. nr. 24/2000.

Ca urmare, s-a conchis că

suma de 5.661.347 lei nu constituie prejudiciu pentru spitalul recurent, iar

decizia de imputare nr. 165 din 31 mai 2002 este nelegală.

Spitalul Orășenesc „Dr. George

Trifon” Năsăud a declarat recurs și împotriva acestei ultime decizii.

Recursul nu este admisibil.

În adevăr, potrivit art. 299

alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului, „hotărârile date fără drept de

apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile

altor organe cu activitate jurisdicțională”.

Or, câtă vreme decizia nr. 7785

din 22 octombrie 2004, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ și fiscal, fiind pronunțată în recurs, nu face parte

din nici una dintre categoriile de hotărâri specificate în textul de lege

menționat, se impune concluzia că o atare hotărâre nu este susceptibilă de a fi

atacată cu recurs.

În consecință, urmează ca recursul

declarat de Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon” Năsăud să fie respins ca

inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon” Năsăud împotriva

deciziei nr. 7785 din 22 octombrie 2004, a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția de contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință

publică, azi 14 martie 2005.