ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3321/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată

la data de 7 mai 2010, reclamantul I.N. a chemat în judecată Inspectoratul

Județean de Poliție Suceava și Inspectoratul General al Poliției Române,

solicitând anularea dispoziției nr. 3860 din 4 noiembrie 2009 prin care a fost sancționat

disciplinar pentru săvârșirea abaterii prevăzute de art. 57 lit. b) din Legea

nr. 360/2002 „neglijență în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu ori a

dispozițiilor șefilor ierarhici”.

În motivarea cererii,

reclamantul a învederat că, în calitate de comisar șef la Inspectoratul Județean de Poliție Suceava a fost sancționat prin dispoziția nr. 572/2009 cu trecerea

într-o funcție inferioară, până la nivelul de bază al gradului profesional deținut,

pentru ca ulterior, în urma admiterii contestației, să i se înlocuiască sancțiunea

cu diminuarea drepturilor salariale cu 20% pe o perioadă de 3 luni.

În susținerea

acțiunii, reclamantul a invocat atât nelegalitatea cercetării prealabile, prin încălcarea

dispozițiilor art. 59 alin. (5) din Legea nr. 360/2002, cât și netemeinicia

actului administrativ contestat, arătând că nu s-a dovedit săvârșirea

abaterilor disciplinare ce i-au fost reținute în sarcină.

Prin sentința nr. 270

din 29 noiembrie 2010 Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca nefondată.

Pentru

a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că au fost respectate cerințele

legale pentru efectuarea cercetării prealabile, reclamantul fiind citat pentru

a i se aduce la cunoștință sesizarea și a propune probe în apărare,

împrejurarea că nu s-a prezentat și nu a depus rapoarte explicative neputând conduce

la concluzia nerespectării prevederilor legale în desfășurarea cercetării prealabile.

Instanța

de fond a constatat temeinicia sancțiunii, reclamantul săvârșind faptele reținute

de comisia de disciplină ce constituie abateri disciplinare, respectiv

neglijență în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.

Împotriva

sentinței a declarat recurs reclamantul I.N., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Referitor

la aspectul privind gestionarea defectuoasă a petiției formulate de P.L.,

cetățean ucrainean, reclamantul a arătat că, deși nu avea competența de a o

soluționa, a propus clasarea reclamației întrucât din declarațiile polițiștilor

vizați în plângere și ale martorului prezent la incident, a rezultat că nu se confirmă

agresiunea reclamată, lucrarea fiind apoi predată la secretariatul unității,

urmând ca decizia finală să fie luată de conducerea inspectoratului.

Cu

privire la cea de-a doua faptă, reținută ca abatere disciplinară, privind controlul

efectuat la SC T.P.C. SRL Verești, reclamantul a învederat că a respectat instrucțiunile

Ministerului Administrației și Internelor nr. 1000/2005 privind documentele

neclasificate, lăsând pentru administratorul societății un exemplar al actului nr.

27147 din 5 mai 2009 al Inspectoratului de Poliție al Județului Suceava adresat

Secției Suceava a Gărzii Financiare, fapt ce încadrează în limitele legii și nu

a adus vreun prejudiciu cercetării penale declanșate împotriva firmei pentru evaziune

fiscală.

De

asemenea, reclamantul a criticat sentința și sub aspectul că nu s-a reținut

încălcarea prevederilor prevăzute de Ordinul Ministerului Administrației și

Internelor nr. 400/2004 privind ascultarea polițistului cercetat disciplinar și

garantarea dreptului la apărare, întrucât nu a fost audiat de Comisia de

disciplină, nu a avut posibilitatea că cunoască nemijlocit raportul de cercetare

prealabilă și probele administrate și nu au fost audiați și martorii propuși în

apărare.

Totodată,

reclamantul a invocat gravitatea sancțiunii aplicate, în condițiile în care nu

s-a ținut cont de lipsa prejudiciului sau a consecințelor juridice și nici de activitatea

desfășurată în ultimii 3 ani, când a fost evaluat cu calificativul „ foarte

bine”.

Analizând

actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art.

304 și art. 304

1

C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat,

urmând a fi respins ca atare.

Astfel,

procedura de stabilire a răspunderii disciplinare a polițiștilor pentru

săvârșirea vreuneia din abaterile disciplinare prevăzute de art. 57 din Legea

nr. 360/2002 privind Statutul polițistului se desfășoară cu respectarea dispozițiilor

art. 59 din lege și a prevederilor Ordinului Ministerului Administrației și

Internelor nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului Ministerului

Administrației și Internelor.

În

cauză, critica privind nerespectarea prevederilor privind efectuarea cercetării

prealabile este nefondată, din înscrisurile depuse la dosar rezultând că în

repetate rânduri s-a încercat contactarea reclamantului pentru a i se aduce la

cunoștință materialul de sesizare, respectiv raportul de cercetare prealabilă,

solicitându-i-se să depună raport explicativ, fără ca reclamantul să se

prezinte ori să propună administrarea de probe în apărare.

Cât

privește abaterile reținute în sarcina reclamantului, săvârșirea acestora

rezultă din materialul întocmit cu ocazia cercetării prealabile.

Astfel,

instanța de fond a constatat în mod justificat că reclamantul a manifestat

superficialitate cu privire la modul de soluționare a petiției formulate de P.L.,

întocmind referat cu propunere de clasare, în lipsa administrării de probe concludente

referitoare la aspectele reclamate, soluția propusă nefiind împărtășită de conducerea

inspectoratului care a procedat la sesizarea unității de parchet competente.

În

sarcina reclamantului s-a reținut de asemenea justificat că, la data de 13 mai 2009,

cu ocazia efectuării unui control economic la o societate comercială, a pus la dispoziția

comisarilor Gărzii Financiare Suceava adresa Inspectoratului de Poliție al

Județului Suceava – Serviciul de Investigare a Fraudelor – precum și copia fișei

de evidență a persoanei, omițând să urmărească restituirea acelor înscrisuri

care au ajuns în posesia administratorului societății controlate.

Prin

modul cum a procedat reclamantul, s-a constatat în mod corect că au fost încălcate

Instrucțiunile Ministerului Administrației și Internelor nr. 1000/2005 privind redactarea

și gestionarea documentelor neclasificate.

Faptele

reținute întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute

de art. 57 lit. b) din Legea nr. 360/2002, sancțiunea aplicată după admiterea contestației

fiind corect individualizată potrivit gravității faptelor și comportamentului avut

de reclamant atât pe parcursul desfășurării procedurii disciplinare, cât și anterior.

În

acest sens, rezultă din actele dosarului că reclamantul a mai fost sancționat disciplinar

cu „diminuarea drepturilor salariale cu 10% pentru 2 luni” prin dispoziția nr.

696 din 14 decembrie 2006, pentru abaterea constând în manifestarea unui

management defectuos privind analizarea și soluționarea dosarelor cu autor necunoscut

și pe linia muncii speciale.

Față

de considerentele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat

în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de către I.N.

împotriva sentinței civile nr. 270 din 29 noiembrie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 8 iunie 2011.