ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1496/2012

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1463 din 4 noiembrie

2009 a Tribunalului Bacău s-a admis contestația formulată de contestatoarea M. (C.)

E. în contradictoriu cu intimata Primăria Municipiului Bacău, s-a anulat

dispoziția nr. 1025 din 4 februarie 2009 emisă de Primarul Municipiului Bacău

și a fost obligat pârâtul să acorde reclamantei despăgubiri pentru terenul în

suprafață de 1.800 m.p. situat în Str. G. (fostă Str. G.R.), cu amplasamentul

conform planului de situație de la dosar.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin notificarea înregistrată

sub nr. 33 din 22 mai 2001 la B.E.J. G.N., reclamanta a solicitat pârâtului

acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul în suprafață de 1.800 m.p.

situat în Bacău, Zona Gării, Str. G.R., precum și pentru alte suprafețe de

teren.

S-a avut în vedere că

reclamanta este fiica lui C.G. și C.E., foștii proprietari ai terenului pe care

se afla o construcție, în prezent demolată, iar prin Decretul nr. 979 din 31

decembrie 1962 al Consiliului de Stat imobilele au fost confiscate.

S-a apreciat că, deși

actele de proprietate depuse la dosar nu fac dovada proprietății pentru

suprafața totală de teren solicitată de reclamantă, din tabelul anexă la

decretul de expropriere, coroborat cu memoriul tehnic întocmit cu ocazia

evaluării imobilului în litigiu, rezultă că s-a preluat de la părinții

reclamantei un teren liber de construcții în suprafață de 1503 m.p. și o casă

cu dependințe în suprafață construită de 339 m.p., suprafața totală de teren

fiind de 1842 m.p.

S-a considerat,

astfel, că reclamanta și-a dovedit pretențiile, întrucât prin decretul de

expropriere s-a preluat o suprafață totală de 1842 m.p.

De asemenea, s-a

reținut că terenul este afectat de construcții (blocuri de locuințe) și rețele

edilitare, nefiind posibilă restituirea în natură, astfel că se impune acordarea

de despăgubiri.

Împotriva sentinței

menționate a declarat apel reclamanta, criticând-o ca nelegală și netemeinică

pentru greșita respingere a cererii sale de restituire în natură a terenului în

condițiile în care acesta a fost concesionat în mod nelegal de pârâtă unor

societăți comerciale, iar parțial este spațiu verde.

Apelanta a precizat

că a solicitat măsuri reparatorii numai pentru construcțiile demolate, în ceea

ce privește terenul liber optând pentru restituirea în natură.

Curtea de Apel Bacău,

secția civilă, minori și familie, conflicte de muncă și asigurări sociale, prin

decizia nr. 29 din 21 martie 2011, a respins ca nefondat apelul reclamantei M. (C.)

E., reținând, în esență, că, așa cum a rezultat din expertiza topo - cadastrală

efectuată în cauză, terenul a cărui restituire s-a solicitat este ocupat de

construcții, respectiv blocul din Str. G., spații comerciale, Str. G.,

trotuare, parcare, străzi, alei de acces, platforme și spații verzi.

Față de adresa din 10

ianuarie 2011 emisă de intimată, s-a reținut că pentru amplasamentul stabilit

prin expertiză nu există niciun contract de concesiune, iar, conform adresei

din 18 februarie 2011, spațiile comerciale identificate de expert sunt

proprietatea privată a mai multor persoane fizice și juridice.

S-a considerat că

terenul în litigiu nu poate fi restituit în natură, având în vedere și faptul

că, în subteran, se află rețele de termoficare, de apă și instalații de

telecomunicații.

În consecință, s-a

apreciat că reclamanta este îndreptățită la acordarea de despăgubiri pentru

teren. Referitor la solicitarea de despăgubiri pentru construcția demolată,

instanța de apel a reținut că acestea nu au făcut obiectul notificării, cererea

intitulată „precizare a notificării” neputând fi avută în vedere câtă vreme

acțiunea reclamantei a vizat anularea deciziei nr. 1025 din 4 februarie 2009,

emisă de intimată, decizie prin care s-a soluționat notificarea cu privire la

teren.

Împotriva deciziei

menționate a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta M.E., invocând

motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.

Dezvoltând motivele

de recurs reclamanta a expus situația de fapt și a arătat, cu privire la teren,

că s-a reținut eronat prin expertiză că acesta ar fi ocupat de blocul X și, că

ar fi parțial în proprietate privată, fără a observa că nu putea fi

concesionat.

Cu privire la

construcțiile demolate, recurenta reclamantă a învederat că a formulat

pretenții prin notificarea nr. 33 din 22 mai 2001, astfel că se impune

modificarea hotărârii recurate și, sub acest aspect, în sensul acordării de

despăgubiri.

În faza procesuală a

recursului, reclamanta recurentă a depus la dosar fotografii ale terenului și o

schiță din dosarul curții de apel, precum și contractul de vânzare - cumpărare

autentic, încheiat între SC B.D. SRL și B.S. și N.C., cu privire la spațiul

comercial din Str. G., Bacău.

La prima zi de

înfățișare, Curtea, din oficiu, a invocat nulitatea recursului reclamantei în

raport de prevederile art. 304 și 306 C. proc. civ.

Examinând, cu

prioritate, excepția invocată din oficiu, Curtea va constata că aceasta este

întemeiată pentru considerentele ce succed.

Potrivit

dispozițiilor art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs

trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care

se întemeiază calea de atac și dezvoltarea acestora.

A motiva recursul

înseamnă, pe de o parte, a arăta motivele de recurs prevăzute de art. 304 C.

proc. civ., dar și dezvoltarea acestora, în sensul formulării unor critici

privind modul de judecată al instanței, raportat la criticile invocate.

În speță, deși

reclamanta s-a conformat din punct de vedere formal dispozițiilor înscrise în art.

302

1

C. proc. civ., indicând cazul de nelegalitate prevăzut de art. 304

pct. 5 C. proc. civ., iar prin precizarea făcută prin concluziile orale,

dispozițiile art. 304 pct. 5, 7 și 8 C. proc. civ., s-a limitat la exprimarea

nemulțumirii față de soluția pronunțată, formulând susțineri nestructurate din

punct de vedere juridic și care nu se pot încadra în motivele de recurs indicate

și nici în celelalte cazuri de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Recurenta -

reclamantă a expus situația de fapt, criticând concluziile expertizei efectuate

în cauză, fără a indica însă încălcarea vreunei dispoziții legale.

Criticile referitoare

la stabilirea eronată a situației de fapt ca urmare a interpretării eronate a

probatoriului administrat nu mai pot fi valorificate pe calea recursului în

actuala reglementare a art. 304 C. proc. civ., în condițiile în care pct. 11 al

acestui articol a fost abrogat.

Pentru toate aceste

considerente, reținând că nu este posibilă încadrarea motivelor de recurs în

dispozițiile art. 304 C. proc. civ. și cenzurarea deciziei instanței de apel,

Curtea va constata nulitatea recursului reclamantei conform dispozițiilor art. 306

alineatul ultim C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de reclamanta M. (C.) E. împotriva deciziei nr. 29 din 21 martie 2011

a Curții de Apel Bacău, secția civilă, minori și familie, conflicte de muncă și

asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 5 martie 2012.