ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 573/2012

Asupra recursului de față; Prin cererea înregistrată sub nr. 2832/36/2006 pe rolul Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, la data de 22 iunie 2006 contestatorul B.I. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 12/AS/2006 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul nr. 10/AS/2006. Prin decizia civilă nr. 47/AS din 3 februarie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, a fost respinsă ca nefondată contestația în anulare formulată de contestator. Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul B.I., cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, sub nr. 239/36/2009.

Prin încheierea de ședință din 31 martie 2009, în conformitate cu dispozițiile art. 155 1 C. proc. civ., instanța a dispus suspendarea judecății cauzei, deoarece contestatorul nu s-a supus dispozițiilor instanței, în sensul de a depune la dosar încă un exemplar de pe contestația în anulare, în vederea comunicării către intimată. Deși nu s-a conformat celor dispuse de către instanță, contestatorul a formulat mai multe cereri de repunere pe rol a cauzei, acestea fiind respinse. Prin decizia civilă nr. 244/AS din 27 septembrie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, a fost constatată perimată contestația în anulare formulată de contestatorul B.I.

împotriva deciziei civile nr. 47/AS din 3 februarie 2009 pronunțată de aceiași instanță în dosarul nr. 2832/36/2006. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 248 alin. (1) raportat la art. 155 1 C. proc. civ., încheierea de suspendare fiind pronunțată la data de 31 martie 2009, iar constatarea perimării făcându-se la data de 27 septembrie 2011. Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurentul contestator B.I. În cuprinsul recursului său recurentul a criticat hotărârea recurată, deoarece aceasta a fost pronunțată de judecători care au pronunțat anterior alte hotărâri judecătorești în legătură cu cauza de față, astfel încât nu mai erau competenți să se pronunțe și în această pricină, potrivit disp.

art. 27 pct. 7 C. proc. civ., iar pe fond hotărârea este netemeinică și nelegală, deoarece nu s-a ținut cont de probele administrate în cauză. Analizând hotărârea recurată, prin raportare la criticile formulate, Înalta Curte a constatat că recursul este nefondat. Astfel, prin decizia recurată, s-a constatat perimată contestația în anulare formulată de contestator împotriva deciziei civile nr. 47/AS din 3 februarie 2009 a Curții de Apel Constanța în dosarul nr. 2832/36/2006, însă recurentul a criticat decizia, nu în legătură cu nelegalitatea constatării perimării cererii sale, ci invocând incompatibilitatea judecătorilor care au soluționat contestația în anulare, pe de o parte și, pe de altă parte, a făcut o analiză, pe fond, a pricinii deduse judecății.

Incompatibilitatea judecătorilor care au pronunțat decizia recurată trebuia susținută în fața acestei instanțe, eventual printr-o cerere de recuzare, iar susținerile de fond se puteau face, în fața aceleiași instanțe, după ce ar fi îndeplinit cerințele impuse de către instanță cu privire la exemplarul multiplu. Având în vedere cele de mai sus, constatând că nici una dintre criticile formulate nu se încadrează în prevederile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte a respins recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de contestatorul B.I. împotriva deciziei civile nr. 244/AS de la 27 septembrie 2011 pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 9 februarie 2012.