ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3535/2013

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin Decizia civilă nr. 303/CA din 20 mai 2011, pronunțată de Curtea de Apel Constanța în Dosarul nr. 309/36/2010, a fost anulată ca netimbrată contestația în anulare formulată de recurentul B.I. împotriva Încheierii din 15 februarie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Constanța în Dosarul nr. 1658/36/2006 în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii Constanța. Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație în anulare contestatorul B.I. 2. Hotărârea curții de apel Prin Decizia nr. 128CA din 23 ianuarie 2012 a Curții de Apel Constanța a fost constatată perimată cauza de face obiectul contestației în anulare formulate de contestatorul B.I., împotriva Deciziei civile nr. 330/CA din 20 mai 2010, pronunțată de Curtea de Apel Constanța în Dosarul nr. 309/36/2010, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii Constanța.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin Încheierea pronunțată în ședință publică din 27 septembrie 2010, Curtea de Apel Constanța a suspendat judecata cauzei pentru lipsa nejustificată a părților. De la această dată, timp de un an de zile nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură din vina exclusivă a persoanelor interesate. La data de 28 noiembrie 2011, în conformitate cu dispozițiile art. 252 alin. (1) C. proc. civ., s-a întocmit referat pentru constatarea perimării de drept a contestației. Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, iar potrivit alin. (3), în materie comercială termenul de perimare este de șase luni.

În cauza dedusă judecății instanța sesizată cu soluționarea contestației în anulare a reținut că nu s-a îndeplinit în această perioadă vreun act de procedură care să întrerupă perimarea, astfel încât în conformitate cu dispozițiile art. 252 C. proc. civ., instanța a constatat perimată contestația în anulare formulată de contestatorul B.I. 3. Recursul declarat de B.I. Împotriva hotărârii prin care s-a constatat perimată contestația în anulare formulată, B.I. a declarat recurs, criticând ca nelegală și netemeinică hotărârea instanței. II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, a constatat că recursul nu a fost timbrat, deși recurentul a fost citat cu mențiunea achitării taxei datorate.

Înalta Curte reține că în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, recursul trebuia timbrat cu suma de 5 RON și cu 0,15 RON timbru judiciar conform prevederilor O.G. nr. 32/1995, modificată prin Legea nr. 123/1997. Având în vedere faptul că recurentul nu și-a îndeplinit obligația ce-i revenea, conform prevederilor legale arătate, Curtea va aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 și, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul formulat de B.I. împotriva Sentinței nr. 128/CA din 23 ianuarie 2012 a Curții de Apel Constanța, secția contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2013. Procesat de GGC - AZ