ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 174/2011

Asupra recursului penal de față; Prin sentința penală nr. 94 din 24 septembrie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava. S-a reținut că prin rezoluția nr. 252/P din 30 iunie 2010 a parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, confirmată prin rezoluția nr. 283/11/2/2010 din 06 august 2010 a Procurorului General aceluiași parchet, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii B.I. și B.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. (2) C. pen. și distrugere, prev. de art. 217 alin. (1) C. pen., în temeiul art. 228 alin. (1) C. proc.

pen., rap. la art. 10 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Pentru a dispune astfel, s-a reținut, în esență, că faptele reclamate de petentul N.I., constând în aceea că, în data de 22 aprilie 2010 susnumiții ar fi pătruns fără drept în locuința acestuia din localitatea Moreni și că i-ar fi intoxicat cu o substanță necunoscută albinele de la mai mulți stupi, nu se confirmă. Împotriva actelor procurorului a formulat plângere petentul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Examinând cauza, Curtea de Apel a constatat că potrivit disp. art. 278/1 alin. (1) C. proc. pen., plângerea formulată împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată se judecă de instanța căreia i-ar reveni competența, potrivit legii, să judece cauza în primă instanță.

Ori, în speță, judecarea celor două infracțiuni reclamate de petent, revin în competența Judecătoriei Suceava, în conformitate cu dispozițiile art. 25, art. 30 lit. a) C. proc. pen., încât plângerea petentului trebuia înaintată acestei instanțe și nu Curții de Apel Suceava. Așa fiind, instanța, în baza textelor legale mai sus menționate, a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Suceava. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul N.I. Înalta Curte reține că potrivit art. 42 alin. (4) C. proc. pen., hotărârea de declinare a competenței nu este supusă apelului și nici recursului. În aceste condiții, recursul declarat de petiționar este inadmisibil și urmează a fi respins conform art. 385/15 pct. 1 lit. a) C. proc.

pen.,cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul petiționar N.I. împotriva sentinței penale nr. 94 din 24 septembrie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 20 ianuarie 2011.