ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3639/2011

Asupra recursului de

față, constată următoarele :

La data de 12 martie 2010 petentul D.C. a

formulat plângere adresată Judecătoriei Suceava împotriva Rezoluției nr.

638/P/2008 din 12 februarie 2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava

prin care s-a dispus în temeiul art. 228 C. proc. pen. raportat la art. 10 lit.

d) din același cod neînceperea urmăririi penale față de numiții B.D., I.T. și

C.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 184 alin. (2) C. pen. și

față de numita C.M. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 37 și

art. 38 din Legea nr. 319/2006.

Prin Sentința penală

nr. 243 din 21 mai 2010 pronunțată de Judecătoria Suceava, în temeiul art. 278

1

alin. (13) C. proc. pen. raportat la art. 278 din același cod, s-a trimis

plângerea formulată de petentul D.C., în contradictoriu cu intimații I.T.,

B.D., C.C. și C.M., la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava spre

competentă soluționare, constatând că potrivit art. 278 C. proc. pen.,

plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror se

rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al

parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul șef de secție al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal, au declarat recurs petentul D.C. și intimații I.T.,

B.D., C.C. și C.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Petentul D.C., prin

cererea sa a susținut că a fost tergiversată cauza, fără ca instanța să

studieze competența, iar intimații I.T., B.D., C.C. și C.M., prin cererea de

recurs au criticat hotărârea instanței de fond, ca fiind netemeinică și

nelegală, ca urmare a greșitei aplicări a legii și a neanalizării tuturor

probelor existente la dosar.

Prin Decizia penală

nr. 551 din 5 noiembrie 2010, definitivă, Tribunalul Suceava, secția penală în

baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins

recursurile declarate de recurentul petent D.C. și recurenții intimați I.T.,

B.D., C.C. și C.M. împotriva Sentinței penale nr. 243 din 21 mai 2010

pronunțată de Judecătoria Suceava, ca nefondate. În baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen. a obligat pe fiecare dintre recurenți la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

A constatat instanța

că Rezoluția atacată nr. 638/P/2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria

Suceava nu a fost rezolvată de către procurorul ierarhic superior, și că în mod

corect, instanța de fond a dispus trimiterea plângerii formulată de petentul

D.C. la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, spre competentă soluționare,

întrucât numai după introducerea plângerii la procurorul ierarhic superior,

petentul D.C. era îndreptățit a se adresa instanței de judecată cu plângere în

temeiul art. 278

1

Cod proc. penală.

Împotriva acestei

decizii a formulat recurs petentul D.C. motivat de faptul că s-a soluționat

recursul în lipsa sa, fără a se ține seama de cerea sa de amânare.

Prin Decizia penală

nr. 54 din 24 ianuarie 2011, definitivă, Curtea de Apel Suceava, secția penală

și pentru cauze cu minori, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de

petentul D.C. împotriva Deciziei penale nr. 551 din 5 noiembrie 2010 a

Tribunalului Suceava, constatând potrivit art. 37 alin. (1) pct. 3 C. proc.

pen., că tribunalul, ca instanță de recurs, judecă recursurile împotriva

hotărârilor penale pronunțate de judecătorii în cazurile anume prevăzute de

lege. Astfel fiind o cale de atac ordinară, recursul nu poate fi exercitat

decât împotriva hotărârilor judecătorești nedefinitive, devenind inadmisibil

atunci când se exercită împotriva unei hotărâri nesusceptibile de recurs.

Împotriva acestei

decizii definitive, la data de 25 ianuarie 2011 petentul D.C. a formulat

recurs, motivele aflându-se la dosar.

Potrivit

dispozițiilor art. 385

1

C. proc. pen. pot fi atacate cu recurs:

a) sentințele

pronunțate de judecătorii;

b) sentințele

pronunțate de tribunalele militare;

c) sentințele

pronunțate de curțile de apel și Curtea Militară de Apel;

d) sentințele

pronunțate de secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție;

d

1

)

sentințele privind infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii

penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;

e) deciziile

pronunțate, ca instanțe de apel, de curți de apel și Curtea Militară de Apel;

f) sentințele

pronunțate în materia executării hotărârilor penale, afară de cazul când legea

prevede altfel, precum și cele privind reabilitarea.

Curtea de Apel

Suceava a dispus prin decizie definitivă respingerea ca inadmisibilă a

recursului formulat de petentul D.C.

Astfel, în mod corect

a constatat instanța că fiind o cale de atac ordinară, recursul nu poate fi

exercitat decât împotriva hotărârilor judecătorești nedefinitive, devenind

inadmisibil atunci când se exercită împotriva unei hotărâri nesusceptibile de

recurs.

În consecință, față

de cele reținute, având în vedere că recursul a fost formulat de către petentul

D.C. împotriva unei decizii definitive, Înalta Curte, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge recursul formulat de petentul D.C. ca

fiind inadmisibil și față de dispozițiile art. 192 C. proc. pen. va obliga

recurentul petent la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de petentul D.C. împotriva Deciziei penale nr.

54 din 24 ianuarie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze

cu minori.

Obligă recurentul

petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 18 octombrie 2011.

Procesat

de GGC - NN