ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3639/2011

Asupra recursului de față, constată următoarele : La data de 12 martie 2010 petentul D.C. a formulat plângere adresată Judecătoriei Suceava împotriva Rezoluției nr. 638/P/2008 din 12 februarie 2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava prin care s-a dispus în temeiul art. 228 C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) din același cod neînceperea urmăririi penale față de numiții B.D., I.T. și C.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 184 alin. (2) C. pen. și față de numita C.M. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 37 și art. 38 din Legea nr. 319/2006. Prin Sentința penală nr. 243 din 21 mai 2010 pronunțată de Judecătoria Suceava, în temeiul art. 278 1 alin. (13) C. proc.

pen. raportat la art. 278 din același cod, s-a trimis plângerea formulată de petentul D.C., în contradictoriu cu intimații I.T., B.D., C.C. și C.M., la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava spre competentă soluționare, constatând că potrivit art. 278 C. proc. pen., plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs petentul D.C. și intimații I.T., B.D., C.C. și C.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Petentul D.C., prin cererea sa a susținut că a fost tergiversată cauza, fără ca instanța să studieze competența, iar intimații I.T., B.D., C.C. și C.M., prin cererea de recurs au criticat hotărârea instanței de fond, ca fiind netemeinică și nelegală, ca urmare a greșitei aplicări a legii și a neanalizării tuturor probelor existente la dosar. Prin Decizia penală nr. 551 din 5 noiembrie 2010, definitivă, Tribunalul Suceava, secția penală în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins recursurile declarate de recurentul petent D.C. și recurenții intimați I.T., B.D., C.C. și C.M. împotriva Sentinței penale nr. 243 din 21 mai 2010 pronunțată de Judecătoria Suceava, ca nefondate.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat pe fiecare dintre recurenți la plata cheltuielilor judiciare către stat. A constatat instanța că Rezoluția atacată nr. 638/P/2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava nu a fost rezolvată de către procurorul ierarhic superior, și că în mod corect, instanța de fond a dispus trimiterea plângerii formulată de petentul D.C. la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, spre competentă soluționare, întrucât numai după introducerea plângerii la procurorul ierarhic superior, petentul D.C. era îndreptățit a se adresa instanței de judecată cu plângere în temeiul art. 278 1 Cod proc. penală. Împotriva acestei decizii a formulat recurs petentul D.C.

motivat de faptul că s-a soluționat recursul în lipsa sa, fără a se ține seama de cerea sa de amânare. Prin Decizia penală nr. 54 din 24 ianuarie 2011, definitivă, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul D.C. împotriva Deciziei penale nr. 551 din 5 noiembrie 2010 a Tribunalului Suceava, constatând potrivit art. 37 alin. (1) pct. 3 C. proc. pen., că tribunalul, ca instanță de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor penale pronunțate de judecătorii în cazurile anume prevăzute de lege. Astfel fiind o cale de atac ordinară, recursul nu poate fi exercitat decât împotriva hotărârilor judecătorești nedefinitive, devenind inadmisibil atunci când se exercită împotriva unei hotărâri nesusceptibile de recurs.

Împotriva acestei decizii definitive, la data de 25 ianuarie 2011 petentul D.C. a formulat recurs, motivele aflându-se la dosar. Potrivit dispozițiilor art. 385 1 C. proc. pen. pot fi atacate cu recurs: a) sentințele pronunțate de judecătorii; b) sentințele pronunțate de tribunalele militare; c) sentințele pronunțate de curțile de apel și Curtea Militară de Apel; d) sentințele pronunțate de secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție; d 1 ) sentințele privind infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate; e) deciziile pronunțate, ca instanțe de apel, de curți de apel și Curtea Militară de Apel; f) sentințele pronunțate în materia executării hotărârilor penale, afară de cazul când legea prevede altfel, precum și cele privind reabilitarea.

Curtea de Apel Suceava a dispus prin decizie definitivă respingerea ca inadmisibilă a recursului formulat de petentul D.C. Astfel, în mod corect a constatat instanța că fiind o cale de atac ordinară, recursul nu poate fi exercitat decât împotriva hotărârilor judecătorești nedefinitive, devenind inadmisibil atunci când se exercită împotriva unei hotărâri nesusceptibile de recurs. În consecință, față de cele reținute, având în vedere că recursul a fost formulat de către petentul D.C. împotriva unei decizii definitive, Înalta Curte, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge recursul formulat de petentul D.C. ca fiind inadmisibil și față de dispozițiile art. 192 C. proc. pen.

va obliga recurentul petent la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul D.C. împotriva Deciziei penale nr. 54 din 24 ianuarie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 18 octombrie 2011. Procesat de GGC - NN