ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5792/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5792/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei de față,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul București,
secția a III-a civilă, la 29 august 2008, petentul Partidul
Național Țărănesc Creștin și Democrat, prin
președinte P.M.M. și primvicepreședinte A.P. a solicitat
instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să
dispună radierea înregistrării efectuate la 27 august 2008 în
Registrul Partidelor Politice, la poziția 4 din 23 iulie 2003, privitoare
la procesul-verbal al Congresului Extraordinar al P.N.Ț.C.D.,
desfășurat la 24 august 2008.
În motivarea cererii, petentul a
susținut că înregistrarea menționată se impune a fi
radiată întrucât nu s-a făcut cu respectarea Statutului P.N.Ț.C.D.,
nici un for competent al partidului nefiind convocat.
Petentul a mai învederat că nu
a existat un număr statutar de organizații județene care să
fi făcut convocarea, nu s-a respectat norma de reprezentare și nici
cvorumul de participare cerut de lege și statut, astfel încât
inițierea congresului nu reprezintă voința juridică a P.N.Ț.C.D.,
ca persoană juridică de interes public.
La termenul din 15 octombrie 2008 a
formulat cerere de intervenție în interes propriu P.N.Ț.C.D. prin
președinte R.S., solicitând respingerea cererii de radiere, întrucât
lucrările Congresului Extraordinar al P.N.Ț.C.D.
desfășurate la 24 august 2008, la care s-a stabilit schimbarea conducerii
partidului, au avut loc în condiții de deplină legalitate, conform
prevederilor statutare.
La dosar a fost depusă copia
procesului verbal al Congresului Extraordinar al P.N.Ț.C.D. din 24 august 2008,
cererea de înscriere în Registrul Partidelor Politice a noii conduceri a P.N.Ț.C.D.,
aflată în curs de soluționare pe rolul secției a IV-a civile a
Tribunalului București, precum și încheierea de dezbateri din 3
octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 2/C/2008 al secției a
V-a civile, având ca obiect contestația formulată împotriva radierii
înscrierii semnului electoral.
Prin decizia civilă nr. 26
pronunțată la 15 octombrie 2008, Tribunalul București,
secția a III-a civilă, a respins cererea de radiere a
înregistrării efectuate la 27 august 2008 în Registrul Partidelor
Politice, la poziția din 23 iulie 2003, a procesului-verbal al Congresului
Extraordinar al P.N.Ț.C.D., ca inadmisibilă.
Prin aceeași hotărâre s-a
respins cererea de intervenție în interes propriu ca fiind formulată
de o persoană lipsită de capacitate procesuală de
folosință.
Pentru a pronunța această
hotărâre, tribunalul a apreciat că, având în vedere precizarea
temeiului juridic al cererii făcută de reprezentanții
petentului, cererea de radiere a înregistrării procesului verbal al Congresului
Extraordinar al P.N.Ț.C.D. din 24 august 2008 nu se încadrează în
prevederile art. 24 și art. 25 din Legea nr. 14/2003, întrucât, potrivit art.
24, partidele politice au obligația de a depune la tribunal documentele
atestând desfășurarea adunărilor generale, depunere ce se
consemnează în Registrul Partidelor Politice, prevederile acestui articol
de lege nemenționând posibilitatea contestării în vreun mod a acestei
înregistrări.
S-a reținut că, pe de
altă parte, art. 25 din Legea nr. 14/2003, face vorbire de modificarea
statutului sau programului partidului, care se comunică tribunalului,
acesta examinând-o potrivit prevederilor art. 20 și art. 21,
hotărârea putând fi atacată cu contestație la Curtea de Apel.
S-a avut în vedere că
această procedură a fost însă declanșată în mod
separat, așa cum a rezultat din cererea depusă la dosar, în curs de
soluționare pe rolul secției a IV-a civile a Tribunalului
București, în cadrul căreia urmează a fi discutate pe fond
neregularitățile invocate de petent, cu privire la
desfășurarea Congresului Extraordinar din 24 august 2008, la care s-a
hotărât schimbarea conducerii P.N.Ț.C.D.
Tribunalul a considerat că
înregistrarea efectuată la 27 august 2008 a avut loc în condițiile art.
24 din Legea nr. 14/2003, aceasta atestând doar desfășurarea
lucrărilor congresului, măsură ce nu poate fi atacată în
nici un mod, astfel încât s-a respins cererea ca inadmisibilă.
În ceea ce privește cererea de
intervenție în interes propriu formulată de P.N.Ț.C.D. prin noul
președinte ales, R.S., cerere ce nu poartă ștampila partidului,
tribunalul a apreciat că este formulată de o persoană lipsită
de capacitate procesuală de folosință, atât timp cât partidul nu
a fost înregistrat cu modificarea noii conduceri.
Împotriva deciziei menționate
petentul P.N.Ț.C.D., prin președinte P.M.M., a formulat
contestație, precizând că această cale de atac va putea fi
calificată și ca recurs, întemeiat pe faptul că cererea
introductivă este o cerere întemeiată și pe procedura
necontencioasă, având ca obiect radierea unei mențiuni dintr-un
registru.
Motivându-și contestația,
petentul a criticat hotărârea primei instanțe pentru încălcarea dispozițiilor
art. 21 din Constituție și a art. 6 din Convenția Europeană
a Drepturilor Omului, care garantează accesul liber la un tribunal. S-a
susținut că soluția primei instanțe este cu atât mai
inacceptabilă cu cât alte persoane decât organele abilitate ale partidului
au cerut înscrierea mențiunilor.
De asemenea, s-a invocat
contradictorialitatea considerentelor hotărârii tribunalului care,
deși a refuzat radierea, a constatat totuși că P.N.Ț.C.D.
prin președinte R.S. nu există ca persoană juridică,
confirmând, astfel, susținerea că înregistrarea s-a făcut de
persoane neautorizate.
Curtea de Apel București, secția
a III-a civilă, și pentru cauze cu minori și de familie a pus în
discuția părților, la termenul din 4 mai 2009, când s-a
atașat dosarul de înființare a partidului, calificarea căii de
atac ca fiind apel, și nu recurs sau contestație, pentru considerente
comune cu cele ale soluției de admitere a apelului astfel calificat, în
sensul că procedura specială a art. 25 este incidentă doar în
situația în care intervin modificări ale statutului sau programului
partidului politic.
S-a reținut că, în
cauză, existența unor astfel de modificări a fost
controversată, în vreme ce intimatul intervenient P.N.Ț.C.D. prin
reprezentant R.S. a susținut că la congresul din 24 august 2008 nu au
fost adoptate astfel de dispoziții, petentul P.N.Ț.C.D. prin reprezentant
P.M.M. a invocat operarea unor astfel de modificări, la respectivul
congres.
Curtea de Apel a constatat că
deciziile majore adoptate de partide, referitoare la statutul sau programul
acestora, dovezi opozabile ergo omnes, prin înregistrarea în Registrul
Partidelor Politice, prin procedura specială a art. 25, cu referire la art.
21 și art. 20 din Legea 14/2003, reglementându-se calea de atac
specială a contestației, caracterizată prin celeritate.
Împrejurarea că celelalte
decizii adoptate de partide, în cadrul activității lor specifice,
care sunt de mai mică importanță, se consemnează în
Registrul Partidelor Politice, în urma depunerii documentelor care le
atestă, potrivit prevederilor art. 24 din lege, a fost considerată ca
nefiind de natură să excludă posibilitatea apelării la controlul
judecătoresc în diverse situații, cum ar fi: refuzul de consemnare a
documentelor, contestarea înscrierii sau cererea de radiere a acesteia,
așa cum s-a invocat în speță.
În acest context, Curtea de Apel
București, analizând dispozițiile adoptate în cadrul Congresului P.N.Ț.C.D.
de la București, din 24 august 2008, a constata că prin procesul
verbal din aceeași dată nu au fost adoptate decizii, hotărâri
care să privească statutul sau programul politic al partidului în
discuție.
S-a reținut în acest sens
că, deși în lucrările de pregătire a congresului contestat,
s-a dorit modificarea statutului și a programului, cu toate acestea,
Congresul a hotărât în mod expres, la pct. 5 al procesului verbal din 24
august 2008, să nu propună sau adopte vreo modificare de statut sau
program și să mențină pentru moment statutul existent,
urmând a fi împuternicit Consiliul Național de conducere să îl
modifice în cel mai scurt timp.
Ca atare, instanța de apel a
considerat că, în mod corect, cererea de înscriere a procesului verbal din
24 august 2008 s-a realizat în baza art. 24, și nu a art. 25 din lege
și, pe cale de consecință, și cererea de radiere a
înscrierii se fundamentează pe același temei juridic, art. 25.
Instanța de apel a avut în
vedere și împrejurarea că petentul și-a întemeiat cererea de
radiere, în completare, și pe dispozițiile Codului de procedură
civilă, referitoare la procedura necontencioasă, aceasta nefiind
însă de natură să infirme concluziile anterioare, pentru că
încă de la data formulării, prin conținutul său concret,
cererea a fost apreciată ca fiind contencioasă și a fost
repartizată aleatoriu, în ședință publică, cu citarea
petentului.
S-a considerat că acest
caracter contencios a fost confirmat prin formularea cererii de
intervenție în interes propriu a P.N.Ț.C.D., prin președinte R.S.,
cerere dezvoltată cu respectarea principiului
contradictorialității.
S-a apreciat că, în calea de
atac, instanța de control judiciar este ținută de temeiul
juridic stabilit de prima instanță conform art. 294 al.1 sau 316
raportat la art. 294 alin. (1) C. proc. civ., astfel că
nereținându-se incidența dispozițiilor Codului de procedură
civilă referitoare la procedura necontencioasă, nici Curtea de Apel nu
le-ar putea reține.
S-a motivat hotărârea în sensul
că soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de radiere
este greșită întrucât încalcă art. 24 din Legea nr. 14/2003, art.
21 din Constituția României și art. 6 din C.E.D.O. și avându-se
în vedere că obiectul controlului judiciar a constituit exclusiv legalitatea
și temeinicia soluției de respingere a cererii de radiere, s-a
desființat decizia primei instanțe cu trimitere spre rejudecare în
temeiul dispozițiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva deciziei menționate
au declarat recurs, în termenul legal, P.N.Ț.C.D. prin președinte P.M.M.
și P.N.Ț.C.D. prin președinte R.S.
Dezvoltând motivele de recurs, P.N.Ț.C.D.
prin președinte P.M.M. a criticat decizia recurată pentru motivul de
nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând
că, în mod eronat s-a desființat în tot hotărârea primei
instanțe, deși în privința cererii de intervenție, efectele
acesteia erau irevocabile, întrucât intervenientul nu a declarat apel.
S-a arătat că,
neprocedându-se la menținerea soluției de respingere a cererii de
intervenție, s-au încălcat de către instanța de apel dispozițiile
art. 295 alin. (1) C. proc. civ.
Prin motivele sale de recurs, P.N.Ț.C.D.
prin președinte R.S. a invocat nelegalitatea deciziei recurate conform
dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru greșita aplicare
și interpretare a dispozițiilor Legii partidelor politice nr. 14/2003.
S-a susținut de către
acest recurent că solicitarea radierii mențiunilor efectuate în
Registrul Partidelor Politice era inadmisibilă, întrucât Tribunalul București
a procedat la efectuarea formalităților de publicitate (prin
afișare la sediul său) și a format dosarul nr. 33072/3/2008, în
cadrul acestuia intimatul din prezenta cauză intervenind în temeiul art. 20
alin. (2) din Legea 14/2003, opunându-se la înregistrarea mențiunilor
și solicitând radierea consemnărilor efectuate, judecata fiind
suspendată.
S-a învederat faptul că
dispozițiile cuprinse în mențiunea înregistrată în cauză au
drept finalitate modificarea Statutului partidului în sensul modificării
organelor de conducere.
Recurentul a arătat că,
din interpretarea logică, semantică și gramaticală a
dispozițiilor Legii 14/2003, rezultă că mențiunea privind
înregistrarea lucrărilor unei adunări generale a partidului nu putea
fi atacată urmându-se procedura specială instituită de lege (art.
25), atunci când motivul pentru care se face opoziție există la data
la care tribunalul judecă înregistrarea mențiunii.
În acest context, sintetizând
argumentele în sensul reținerii inadmisibilității cererii
introductive, recurentul P.N.Ț.C.D. – prin președinte R.S. a
arătat că orice înscriere în registrul partidelor poate și
trebuie contestată prin procedura instituită de dispozițiile art.
25.
Recurentul P.N.Ț.C.D.
reprezentat de președinte P.M.M. a formulat întâmpinare la recursul
intervenientului P.N.Ț.C.D. prin președinte R.S., invocând
excepția lipsei capacității de folosință a acestuia
și, implicit, lipsa calității procesuale active de a formula
recurs în cauză, având în vedere că acesta nu a declarat nicio cale
de atac împotriva hotărârii primei instanțe, cererea sa de
intervenție fiind respinsă în principiu.
Pe fondul recursului, prin
întâmpinare s-a susținut că cererea de înregistrare a mențiunii
nu a fost făcută de partid, ci de un grup de persoane ce și-au arogat
calități ce nu le fuseseră conferite, aceasta nepurtând
semnătura președintelui partidului și nici ștampila
acestuia.
La 8 februarie 2010 s-a înregistrat
la dosar cererea de intervenție în interesul P.N.Ț.C.D. R.S., cerere
formulată de numitul P.G.V., în calitate de reprezentant legal al
Organizației P.N.Ț.C.D. Dâmbovița.
La termenul din 14 septembrie 2010,
Curtea a admis în principiu conform dispozițiilor art. 51 C. proc. civ.,
cererea de intervenție formulată de P.G.V. în interesul recurentului P.N.Ț.C.D.
prin președinte R.S.
La același termen s-a depus la
dosar procesul verbal al Congresului Extraordinar al P.N.Ț.C.D. din 26
septembrie 2009, în copie conformă cu originalul.
Pentru recurentul P.N.Ț.C.D.
(prin președinte P.M.M.) s-a prezentat președintele interimar A.P.,
căreia i s-a pus în vedere prin încheierea de la 14 septembrie 2010
să depună înscrisuri cu care să-și dovedească
calitatea de președinte, urmare a lucrărilor Congresului partidului.
La 26 octombrie 2010 s-au depus la
dosar procesul verbal din 17 iulie 2010 al Congresului extraordinar al P.N.Ț.C.D.
București (Palatul Parlamentului) și adresa din 22 septembrie 2010 a
Cabinetului Președintelui Tribunalului București și extras din
Registrul Partidelor Politice conform Legii 14/2003 cu mențiunile
înregistrate la zi, unde figurează la ultima poziție cererea
depusă la 13 august 2010, semnată de președinte A.P., în sensul
înregistrării lucrărilor Congresului Extraordinar al P.N.Ț.C.D.
din 17 iulie 2010, în baza dispozițiilor art. 24 și art. 25 din Legea
14/2003.
Examinând recursurile declarate de
recurenții P.N.Ț.C.D. prin președinte R.S. și P.N.Ț.C.D.
prin președinte P.M.M., acest din urmă recurs continuat de
președinte A.P., Curtea va constata următoarele.
În ceea ce privește recursul
declarat de intervenientul P.N.Ț.C.D. – prin președinte R.S., Curtea
va reține că este inadmisibil, fiind excercitat omisso medio, având
în vedere că această parte (intervenientul) nu a atacat cu nicio cale
de atac hotărârea primei instanțe, astfel încât, în ceea ce privește
cererea de intervenție, soluția a rămas irevocabilă și
a trecut în puterea lucrului judecat.
În condițiile în care cererea
de intervenție nu a fost admisă nici în principiu, Tribunalul
București reținând că aceasta a fost formulată de o
persoană lipsită de capacitate procesuală de
folosință, este evident că prezenta cerere de recurs
(formulată de P.N.Ț.C.D. – prin președinte R.S.) este o cerere
formulată de o persoană care nu are nicio calitate procesuală.
Pe cale de consecință,
Curtea va respinge și cererea de intervenție accesorie în interesul
acestui recurent (P.N.Ț.C.D. – prin președinte R.S.), cerere
formulată de intervenientul P.G.V.
Curtea va constata că recursul
declarat de P.N.Ț.C.D. prin președinte P.M.M. și continuat de
președinte A.P. este fondat și urmează a fi admis pentru
următoarele considerente:
Prin decizia recurată, Curtea
de Apel București a calificat calea de atac declarată împotriva
deciziei primei instanțe ca fiind apel, și nu contestație sau
recurs, reținând că tribunalul a fost învestit cu o acțiune de
drept comun, în obligație de a face, neevaluabilă în bani
(soluția fiind supusă apelului și recursului).
Desființarea hotărârii
primei instanțe a fost totală, deși intervenientul, căruia
cererea de intervenție i s-a respins pentru lipsa capacității de
folosință nu a declarat nicio cale de atac, pentru acesta efectele
deciziei tribunalului fiind irevocabile.
Câtă vreme soluția de
respingere a cererii de intervenție nu a fost atacată, faptul
că, în mod eronat, Curtea de Apel București a primit și
concluziile intervenientului, reținând interdependența dintre
prezenta cauză și cea din dosarul nr. 33072/3/2008 al Tribunalului
București, secția a IV-a civilă, nu are nicio
relevanță.
Nemenținând soluția primei
instanțe cu privire la cererea de intervenție în interes propriu a P.N.Ț.C.D.
prin președinte R.S., instanța de apel a încălcat
dispozițiile legale imperative ale art. 295 alin. (1) C. proc. civ.,
judecând calea de atac în afara limitelor în care a fost investită.
Prin urmare, Curtea va reține
că nu se impunea desființarea totală a deciziei primei
instanțe, ci doar desființarea parțială, conform
dispozițiilor art. 296 C. proc. civ.
Se va constata, totodată,
că prin desființarea totală a hotărârii apelate i s-a creat
petentului o situație mai grea în propria cale de atac, având în vedere
că intervenientul a redobândit calitatea procesuală, deși prima
instanță a stabilit irevocabil lipsa capacității procesuale
de folosință, iar aceasta nu mai putea fi repusă în
discuție.
În consecință, urmează
a se admite recursul declarat de P.N.Ț.C.D. – prin președinte P.M.M.
pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a se
modifica în parte decizia recurată, conform dispozițiilor art. 312
alin. (3) C. proc. civ., în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare
aceluiași tribunal numai în ceea ce privește soluționarea
cererii principale.
Se vor menține celelalte
dispoziții ale deciziei recurate, precum și ale deciziei civile nr. 26/15
octombrie 2008 a Tribunalului București, secția a III-a civilă,
cu privire la respingerea cererii de intervenție în interes propriu
formulate de P.N.Ț.C.D., prin președinte R.S.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul
declarat de intervenientul Partidul Național Țărănesc
Creștin și Democrat (prin președinte R.S.) împotriva deciziei nr.
2767A din 4 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a III-a
civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Respinge cererea de intervenție
accesorie în interesul recurentului Partidul Național
Țărănesc Creștin și Democrat (prin președinte R.S.),
cerere formulată de intervenientul P.G.V.
Admite recursul declarat de Partidul
Național Țărănesc Creștin și Democrat (prin
președinte P.M.M.), continuat de președinte A.P.
Modifică decizia recurată
în parte, în sensul că trimite cauza spre rejudecare aceluiași
tribunal numai în ceea ce privește soluționarea cererii principale.
Menține celelalte
dispoziții ale deciziei și sentinței civile nr. 26 din 15
octombrie 2008 a Tribunalului București, secția a III-a civilă,
cu privire la respingerea cererii de intervenție în interes propriu
formulată de Partidul Național Țărănesc Creștin
și Democrat (prin președinte R.S.).
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 2 noiembrie 2010.