ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5792/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul București, secția a III-a civilă, la 29 august 2008, petentul Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, prin președinte P.M.M. și primvicepreședinte A.P. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună radierea înregistrării efectuate la 27 august 2008 în Registrul Partidelor Politice, la poziția 4 din 23 iulie 2003, privitoare la procesul-verbal al Congresului Extraordinar al P.N.Ț.C.D., desfășurat la 24 august 2008. În motivarea cererii, petentul a susținut că înregistrarea menționată se impune a fi radiată întrucât nu s-a făcut cu respectarea Statutului P.N.Ț.C.D., nici un for competent al partidului nefiind convocat.

Petentul a mai învederat că nu a existat un număr statutar de organizații județene care să fi făcut convocarea, nu s-a respectat norma de reprezentare și nici cvorumul de participare cerut de lege și statut, astfel încât inițierea congresului nu reprezintă voința juridică a P.N.Ț.C.D., ca persoană juridică de interes public. La termenul din 15 octombrie 2008 a formulat cerere de intervenție în interes propriu P.N.Ț.C.D. prin președinte R.S., solicitând respingerea cererii de radiere, întrucât lucrările Congresului Extraordinar al P.N.Ț.C.D. desfășurate la 24 august 2008, la care s-a stabilit schimbarea conducerii partidului, au avut loc în condiții de deplină legalitate, conform prevederilor statutare.

La dosar a fost depusă copia procesului verbal al Congresului Extraordinar al P.N.Ț.C.D. din 24 august 2008, cererea de înscriere în Registrul Partidelor Politice a noii conduceri a P.N.Ț.C.D., aflată în curs de soluționare pe rolul secției a IV-a civile a Tribunalului București, precum și încheierea de dezbateri din 3 octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 2/C/2008 al secției a V-a civile, având ca obiect contestația formulată împotriva radierii înscrierii semnului electoral. Prin decizia civilă nr. 26 pronunțată la 15 octombrie 2008, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a respins cererea de radiere a înregistrării efectuate la 27 august 2008 în Registrul Partidelor Politice, la poziția din 23 iulie 2003, a procesului-verbal al Congresului Extraordinar al P.N.Ț.C.D., ca inadmisibilă.

Prin aceeași hotărâre s-a respins cererea de intervenție în interes propriu ca fiind formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință. Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a apreciat că, având în vedere precizarea temeiului juridic al cererii făcută de reprezentanții petentului, cererea de radiere a înregistrării procesului verbal al Congresului Extraordinar al P.N.Ț.C.D. din 24 august 2008 nu se încadrează în prevederile art. 24 și art. 25 din Legea nr. 14/2003, întrucât, potrivit art. 24, partidele politice au obligația de a depune la tribunal documentele atestând desfășurarea adunărilor generale, depunere ce se consemnează în Registrul Partidelor Politice, prevederile acestui articol de lege nemenționând posibilitatea contestării în vreun mod a acestei înregistrări.

S-a reținut că, pe de altă parte, art. 25 din Legea nr. 14/2003, face vorbire de modificarea statutului sau programului partidului, care se comunică tribunalului, acesta examinând-o potrivit prevederilor art. 20 și art. 21, hotărârea putând fi atacată cu contestație la Curtea de Apel. S-a avut în vedere că această procedură a fost însă declanșată în mod separat, așa cum a rezultat din cererea depusă la dosar, în curs de soluționare pe rolul secției a IV-a civile a Tribunalului București, în cadrul căreia urmează a fi discutate pe fond neregularitățile invocate de petent, cu privire la desfășurarea Congresului Extraordinar din 24 august 2008, la care s-a hotărât schimbarea conducerii P.N.Ț.C.D.

Tribunalul a considerat că înregistrarea efectuată la 27 august 2008 a avut loc în condițiile art. 24 din Legea nr. 14/2003, aceasta atestând doar desfășurarea lucrărilor congresului, măsură ce nu poate fi atacată în nici un mod, astfel încât s-a respins cererea ca inadmisibilă. În ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu formulată de P.N.Ț.C.D. prin noul președinte ales, R.S., cerere ce nu poartă ștampila partidului, tribunalul a apreciat că este formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință, atât timp cât partidul nu a fost înregistrat cu modificarea noii conduceri. Împotriva deciziei menționate petentul P.N.Ț.C.D., prin președinte P.M.M., a formulat contestație, precizând că această cale de atac va putea fi calificată și ca recurs, întemeiat pe faptul că cererea introductivă este o cerere întemeiată și pe procedura necontencioasă, având ca obiect radierea unei mențiuni dintr-un registru.

Motivându-și contestația, petentul a criticat hotărârea primei instanțe pentru încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție și a art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează accesul liber la un tribunal. S-a susținut că soluția primei instanțe este cu atât mai inacceptabilă cu cât alte persoane decât organele abilitate ale partidului au cerut înscrierea mențiunilor. De asemenea, s-a invocat contradictorialitatea considerentelor hotărârii tribunalului care, deși a refuzat radierea, a constatat totuși că P.N.Ț.C.D. prin președinte R.S. nu există ca persoană juridică, confirmând, astfel, susținerea că înregistrarea s-a făcut de persoane neautorizate.

Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, și pentru cauze cu minori și de familie a pus în discuția părților, la termenul din 4 mai 2009, când s-a atașat dosarul de înființare a partidului, calificarea căii de atac ca fiind apel, și nu recurs sau contestație, pentru considerente comune cu cele ale soluției de admitere a apelului astfel calificat, în sensul că procedura specială a art. 25 este incidentă doar în situația în care intervin modificări ale statutului sau programului partidului politic. S-a reținut că, în cauză, existența unor astfel de modificări a fost controversată, în vreme ce intimatul intervenient P.N.Ț.C.D. prin reprezentant R.S. a susținut că la congresul din 24 august 2008 nu au fost adoptate astfel de dispoziții, petentul P.N.Ț.C.D.

prin reprezentant P.M.M. a invocat operarea unor astfel de modificări, la respectivul congres. Curtea de Apel a constatat că deciziile majore adoptate de partide, referitoare la statutul sau programul acestora, dovezi opozabile ergo omnes, prin înregistrarea în Registrul Partidelor Politice, prin procedura specială a art. 25, cu referire la art. 21 și art. 20 din Legea 14/2003, reglementându-se calea de atac specială a contestației, caracterizată prin celeritate.

Împrejurarea că celelalte decizii adoptate de partide, în cadrul activității lor specifice, care sunt de mai mică importanță, se consemnează în Registrul Partidelor Politice, în urma depunerii documentelor care le atestă, potrivit prevederilor art. 24 din lege, a fost considerată ca nefiind de natură să excludă posibilitatea apelării la controlul judecătoresc în diverse situații, cum ar fi: refuzul de consemnare a documentelor, contestarea înscrierii sau cererea de radiere a acesteia, așa cum s-a invocat în speță. În acest context, Curtea de Apel București, analizând dispozițiile adoptate în cadrul Congresului P.N.Ț.C.D. de la București, din 24 august 2008, a constata că prin procesul verbal din aceeași dată nu au fost adoptate decizii, hotărâri care să privească statutul sau programul politic al partidului în discuție.

S-a reținut în acest sens că, deși în lucrările de pregătire a congresului contestat, s-a dorit modificarea statutului și a programului, cu toate acestea, Congresul a hotărât în mod expres, la pct. 5 al procesului verbal din 24 august 2008, să nu propună sau adopte vreo modificare de statut sau program și să mențină pentru moment statutul existent, urmând a fi împuternicit Consiliul Național de conducere să îl modifice în cel mai scurt timp.

Ca atare, instanța de apel a considerat că, în mod corect, cererea de înscriere a procesului verbal din 24 august 2008 s-a realizat în baza art. 24, și nu a art. 25 din lege și, pe cale de consecință, și cererea de radiere a înscrierii se fundamentează pe același temei juridic, art. 25. Instanța de apel a avut în vedere și împrejurarea că petentul și-a întemeiat cererea de radiere, în completare, și pe dispozițiile Codului de procedură civilă, referitoare la procedura necontencioasă, aceasta nefiind însă de natură să infirme concluziile anterioare, pentru că încă de la data formulării, prin conținutul său concret, cererea a fost apreciată ca fiind contencioasă și a fost repartizată aleatoriu, în ședință publică, cu citarea petentului.

S-a considerat că acest caracter contencios a fost confirmat prin formularea cererii de intervenție în interes propriu a P.N.Ț.C.D., prin președinte R.S., cerere dezvoltată cu respectarea principiului contradictorialității. S-a apreciat că, în calea de atac, instanța de control judiciar este ținută de temeiul juridic stabilit de prima instanță conform art. 294 al.1 sau 316 raportat la art. 294 alin. (1) C. proc. civ., astfel că nereținându-se incidența dispozițiilor Codului de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă, nici Curtea de Apel nu le-ar putea reține. S-a motivat hotărârea în sensul că soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de radiere este greșită întrucât încalcă art. 24 din Legea nr. 14/2003, art. 21 din Constituția României și art. 6 din C.E.D.O.

și avându-se în vedere că obiectul controlului judiciar a constituit exclusiv legalitatea și temeinicia soluției de respingere a cererii de radiere, s-a desființat decizia primei instanțe cu trimitere spre rejudecare în temeiul dispozițiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ. Împotriva deciziei menționate au declarat recurs, în termenul legal, P.N.Ț.C.D. prin președinte P.M.M. și P.N.Ț.C.D. prin președinte R.S. Dezvoltând motivele de recurs, P.N.Ț.C.D. prin președinte P.M.M. a criticat decizia recurată pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că, în mod eronat s-a desființat în tot hotărârea primei instanțe, deși în privința cererii de intervenție, efectele acesteia erau irevocabile, întrucât intervenientul nu a declarat apel.

S-a arătat că, neprocedându-se la menținerea soluției de respingere a cererii de intervenție, s-au încălcat de către instanța de apel dispozițiile art. 295 alin. (1) C. proc. civ. Prin motivele sale de recurs, P.N.Ț.C.D. prin președinte R.S. a invocat nelegalitatea deciziei recurate conform dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru greșita aplicare și interpretare a dispozițiilor Legii partidelor politice nr. 14/2003. S-a susținut de către acest recurent că solicitarea radierii mențiunilor efectuate în Registrul Partidelor Politice era inadmisibilă, întrucât Tribunalul București a procedat la efectuarea formalităților de publicitate (prin afișare la sediul său) și a format dosarul nr. 33072/3/2008, în cadrul acestuia intimatul din prezenta cauză intervenind în temeiul art. 20 alin. (2) din Legea 14/2003, opunându-se la înregistrarea mențiunilor și solicitând radierea consemnărilor efectuate, judecata fiind suspendată.

S-a învederat faptul că dispozițiile cuprinse în mențiunea înregistrată în cauză au drept finalitate modificarea Statutului partidului în sensul modificării organelor de conducere. Recurentul a arătat că, din interpretarea logică, semantică și gramaticală a dispozițiilor Legii 14/2003, rezultă că mențiunea privind înregistrarea lucrărilor unei adunări generale a partidului nu putea fi atacată urmându-se procedura specială instituită de lege (art. 25), atunci când motivul pentru care se face opoziție există la data la care tribunalul judecă înregistrarea mențiunii. În acest context, sintetizând argumentele în sensul reținerii inadmisibilității cererii introductive, recurentul P.N.Ț.C.D. – prin președinte R.S.

a arătat că orice înscriere în registrul partidelor poate și trebuie contestată prin procedura instituită de dispozițiile art. 25. Recurentul P.N.Ț.C.D. reprezentat de președinte P.M.M. a formulat întâmpinare la recursul intervenientului P.N.Ț.C.D. prin președinte R.S., invocând excepția lipsei capacității de folosință a acestuia și, implicit, lipsa calității procesuale active de a formula recurs în cauză, având în vedere că acesta nu a declarat nicio cale de atac împotriva hotărârii primei instanțe, cererea sa de intervenție fiind respinsă în principiu. Pe fondul recursului, prin întâmpinare s-a susținut că cererea de înregistrare a mențiunii nu a fost făcută de partid, ci de un grup de persoane ce și-au arogat calități ce nu le fuseseră conferite, aceasta nepurtând semnătura președintelui partidului și nici ștampila acestuia.

La 8 februarie 2010 s-a înregistrat la dosar cererea de intervenție în interesul P.N.Ț.C.D. R.S., cerere formulată de numitul P.G.V., în calitate de reprezentant legal al Organizației P.N.Ț.C.D. Dâmbovița. La termenul din 14 septembrie 2010, Curtea a admis în principiu conform dispozițiilor art. 51 C. proc. civ., cererea de intervenție formulată de P.G.V. în interesul recurentului P.N.Ț.C.D. prin președinte R.S. La același termen s-a depus la dosar procesul verbal al Congresului Extraordinar al P.N.Ț.C.D. din 26 septembrie 2009, în copie conformă cu originalul. Pentru recurentul P.N.Ț.C.D. (prin președinte P.M.M.) s-a prezentat președintele interimar A.P., căreia i s-a pus în vedere prin încheierea de la 14 septembrie 2010 să depună înscrisuri cu care să-și dovedească calitatea de președinte, urmare a lucrărilor Congresului partidului.

La 26 octombrie 2010 s-au depus la dosar procesul verbal din 17 iulie 2010 al Congresului extraordinar al P.N.Ț.C.D. București (Palatul Parlamentului) și adresa din 22 septembrie 2010 a Cabinetului Președintelui Tribunalului București și extras din Registrul Partidelor Politice conform Legii 14/2003 cu mențiunile înregistrate la zi, unde figurează la ultima poziție cererea depusă la 13 august 2010, semnată de președinte A.P., în sensul înregistrării lucrărilor Congresului Extraordinar al P.N.Ț.C.D. din 17 iulie 2010, în baza dispozițiilor art. 24 și art. 25 din Legea 14/2003. Examinând recursurile declarate de recurenții P.N.Ț.C.D. prin președinte R.S. și P.N.Ț.C.D. prin președinte P.M.M., acest din urmă recurs continuat de președinte A.P., Curtea va constata următoarele.

În ceea ce privește recursul declarat de intervenientul P.N.Ț.C.D. – prin președinte R.S., Curtea va reține că este inadmisibil, fiind excercitat omisso medio, având în vedere că această parte (intervenientul) nu a atacat cu nicio cale de atac hotărârea primei instanțe, astfel încât, în ceea ce privește cererea de intervenție, soluția a rămas irevocabilă și a trecut în puterea lucrului judecat. În condițiile în care cererea de intervenție nu a fost admisă nici în principiu, Tribunalul București reținând că aceasta a fost formulată de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință, este evident că prezenta cerere de recurs (formulată de P.N.Ț.C.D. – prin președinte R.S.) este o cerere formulată de o persoană care nu are nicio calitate procesuală.

Pe cale de consecință, Curtea va respinge și cererea de intervenție accesorie în interesul acestui recurent (P.N.Ț.C.D. – prin președinte R.S.), cerere formulată de intervenientul P.G.V. Curtea va constata că recursul declarat de P.N.Ț.C.D. prin președinte P.M.M. și continuat de președinte A.P. este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente: Prin decizia recurată, Curtea de Apel București a calificat calea de atac declarată împotriva deciziei primei instanțe ca fiind apel, și nu contestație sau recurs, reținând că tribunalul a fost învestit cu o acțiune de drept comun, în obligație de a face, neevaluabilă în bani (soluția fiind supusă apelului și recursului). Desființarea hotărârii primei instanțe a fost totală, deși intervenientul, căruia cererea de intervenție i s-a respins pentru lipsa capacității de folosință nu a declarat nicio cale de atac, pentru acesta efectele deciziei tribunalului fiind irevocabile.

Câtă vreme soluția de respingere a cererii de intervenție nu a fost atacată, faptul că, în mod eronat, Curtea de Apel București a primit și concluziile intervenientului, reținând interdependența dintre prezenta cauză și cea din dosarul nr. 33072/3/2008 al Tribunalului București, secția a IV-a civilă, nu are nicio relevanță. Nemenținând soluția primei instanțe cu privire la cererea de intervenție în interes propriu a P.N.Ț.C.D. prin președinte R.S., instanța de apel a încălcat dispozițiile legale imperative ale art. 295 alin. (1) C. proc. civ., judecând calea de atac în afara limitelor în care a fost investită. Prin urmare, Curtea va reține că nu se impunea desființarea totală a deciziei primei instanțe, ci doar desființarea parțială, conform dispozițiilor art. 296 C. proc.

civ. Se va constata, totodată, că prin desființarea totală a hotărârii apelate i s-a creat petentului o situație mai grea în propria cale de atac, având în vedere că intervenientul a redobândit calitatea procesuală, deși prima instanță a stabilit irevocabil lipsa capacității procesuale de folosință, iar aceasta nu mai putea fi repusă în discuție. În consecință, urmează a se admite recursul declarat de P.N.Ț.C.D. – prin președinte P.M.M. pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a se modifica în parte decizia recurată, conform dispozițiilor art. 312 alin. (3) C. proc. civ., în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare aceluiași tribunal numai în ceea ce privește soluționarea cererii principale.

Se vor menține celelalte dispoziții ale deciziei recurate, precum și ale deciziei civile nr. 26/15 octombrie 2008 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, cu privire la respingerea cererii de intervenție în interes propriu formulate de P.N.Ț.C.D., prin președinte R.S.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibil recursul declarat de intervenientul Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat (prin președinte R.S.) împotriva deciziei nr. 2767A din 4 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Respinge cererea de intervenție accesorie în interesul recurentului Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat (prin președinte R.S.), cerere formulată de intervenientul P.G.V. Admite recursul declarat de Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat (prin președinte P.M.M.), continuat de președinte A.P. Modifică decizia recurată în parte, în sensul că trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal numai în ceea ce privește soluționarea cererii principale.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței civile nr. 26 din 15 octombrie 2008 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, cu privire la respingerea cererii de intervenție în interes propriu formulată de Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat (prin președinte R.S.). Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 noiembrie 2010.