ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 768/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 768/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față:
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și
fiscal contencios administrativ fiscal, petenta C.R.M. a solicitat instanței
ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună completarea dispozitivului
deciziei nr. 67 din 23 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția
comercială și de contencios administrativ, în sensul obligării apelantei SC R.R.T.
SA Câmpulung Moldovenesc să-i plătească 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată
pe care le-a solicitat în această fază procesuală.
În justificarea demersului său
judiciar petenta a arătat că prin evocata decizie instanța a omis să se
pronunțe asupra cererii sale de cheltuieli de judecată formulată în calitate de
intimată – intervenientă accesorie.
Curtea de Apel Suceava, secția
comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 94 din 18
noiembrie 2010, a admis cererea pentru completarea dispozitivului deciziei nr. 67
din 23 septembrie 2010 a Curții de Apel Suceava, formulată de petenta C.R.M., a
completat dispozitivul acestei decizii în sensul că a respins cererea
intervenientei C.R.M. de obligare a pârâtei apelante la plata cheltuielilor de
judecată.
În fundamentarea acestei decizii
instanța a reținut că petenta intervenientă a înțeles să formuleze cerere de
intervenție accesorie în interesul reclamantei împrejurare, în raport de care
nu poate fi reținută culpa pârâtei.
Împotriva acestei decizii a
declarat recurs petenta, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei atacate în sensul completării deciziei
și a admiterii cererii de obligare a pârâtei-intimate la plata cheltuielilor de
judecată în sumă de 500 lei reprezentând onorariu de avocat.
Deși recurenta nu-și încadrează în
drept criticile, dezvoltarea acestora permit încadrarea în motivul de
modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., vizând interpretarea
și aplicarea greșită a art. 274 C. proc. civ.
Înalta Curte, examinând decizia
atacată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este fondat
pentru motivele ce se vor arăta.
Articolul 271 alin. (1) C. proc.
civ. stipulează că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să
plătească cheltuieli de judecată. Așadar, sub aspectul cheltuielilor de
judecată culpa părții care cade în pretenții este prezumată, singura
condiționare impusă de legiuitor fiind aceea a pierderii procesului.
Așadar, cheltuielile de judecată
astfel cum acestea au fost dovedite – se cuvin intervenientei în virtutea legii
și a principiului „
accesorium sequitur principale
”.
A accepta interpretarea dată de
instanță dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. ar însemna, în realitate,
discriminarea părților aflate în raporturi de accesorialitate procesuală în
a-și recupera cheltuielile judiciare dovedite, ceea ce, din punct de vedere al
legiuitorului, nu este acceptabil.
Așa fiind, Înalta Curte, în temeiul
art. 312 C. proc. civ., constatând nelegalitatea deciziei atacate din
perspectiva criticilor formulate, va admite recursul, va modifica decizia
recurată, va admite cererea petentei și va dispune completarea dispozitivului
deciziei nr. 67 din 23 septembrie 2010 a Curții de Apel Suceava cu mențiunea
privind obligarea pârâtei intimate la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată
către recurenta – intervenită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta C.R.M. împotriva
deciziei nr. 94 din 18 noiembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, modifică decizia atacată.
Admite cererea, dispune completarea
dispozitivului deciziei nr. 67 din 23 septembrie 2010 a Curții de Apel Suceava
cu mențiunea privind obligarea pârâtei intimate la plata sumei de 500 lei
cheltuieli de judecată către recurenta – intervenită.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 22 februarie 2011.