ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2255/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Reclamantă SC S.I.T. SRL

Câmpulung Moldovenesc, a solicitat, prin acțiunea introductivă de instanță,

înregistrată la 3 octombrie 2005 pe rolul Tribunalului Suceava, obligarea pârâtei

SC F. SRL PAȘCANI la plata sumei de 108.799 Ron reprezentând prețul utilajului

livrat cu factura nr. 6238517 din 27 mai 2004 precum și la plata dobânzii

legale datorate aferentă debitului principal de la data scadenței și până la

achitarea efectivă.

Tribunalul Suceava, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 763 din data de 14

decembrie 2005, a respins excepțiile invocate de pârâtă în apărare referitoare

la necompetența teritorială a Tribunalului Suceava de soluționare a cererii și

lipsa calității de reprezentant a împuternicitului reclamantei SC A.C. SRL, iar

pe fond a admis în parte acțiunea și a obligat-o pe pârâtă să-i plătească

reclamantei suma de 108.799 Ron cu titlu de preț și 3.769 Ron cheltuieli de

judecată.

Prin sentința nr. 539 din

data de 20 aprilie 2006, același tribunal a dispus completarea sentinței nr. 763

/2005 în sensul că a obligat-o pe pârâtă și la plata sumei de 20.798,78 Ron

reprezentând dobândă legală.

Pentru a se pronunța astfel,

tribunalul a reținut că excepțiile invocate sunt neîntemeiate deoarece competența

teritorială în cauză este alternativă potrivit dispozițiilor art. 10 C. proc.

civ., iar reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă

competente.

Excepția lipsei calității de

reprezentant al reclamantei a fost înlăturată cu motivarea că la dosar există

împuternicirile date de societatea reclamantă reprezentantului convențional SC

A.C. SRL.

Pe fondul cauzei tribunalul

constată că între părți s-au stabilit raporturi comerciale de vânzare

cumpărare, în formă simplificată, prin emiterea facturii nr. 623851/2004

acceptată de pârâta și ridicarea mărfii, astfel că pârâta datorează prețul

convenit și dobânda legală calculată conform O.G. nr. 9/2000 modificată prin Legea

nr. 356/2002.

Împotriva acestor sentințe

au declarat apel ambele părți, apelul reclamantei vizând sentința nr. 539/2006

de completare a hotărârii, iar apelul pârâtei vizând ambele sentințe pronunțate

de tribunal în cauză.

Curtea de Apel Suceava, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 94 din 25

octombrie 2006, a admis apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței nr. 539

din 20 aprilie 2006 pe care a schimbat-o în parte în sensul că a obligat-o pe

pârâta la plata dobânzii legale calculată până la achitarea efectivă a

debitului, precum și la cheltuieli de judecată în sumă totală de 30.798,72 Ron

majorând astfel cuantumul acordat de prima instanță.

Apelul declarat de pârâtă a

fost anulat, ca netimbrat, conform art. 20 din Legea nr. 146/1997.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs, în termen legal pârâta, solicitând casarea hotărârii și

trimiterea cauzei spre soluționarea instanței competente Tribunalului Iași.

Recurenta a invocat motivele

de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 3 și 9 C. proc. civ.,

în argumentarea cărora a susținut următoarele:

- competența de soluționare

a cauzei aparținea instanței în a cărei rază teritorială își are sediul

principal conform art. 7 alin. (1) C. proc. civ.; iar în situația în care se

aplică prevederile art. 10 C. proc. civ., competența aparține tot Tribunalului Iași

deoarece nașterea obligației și locul plății sunt plasate pe raza Municipiului

Pașcani;

- excepția lipsei calității

de reprezentant al reclamantei s-a soluționat cu încălcarea dispozițiilor art. 67

C. proc. civ. și ale Legii nr. 514/2003 referitoare la statului profesiei de consilier

juridic.

- instanța de apel a respins

cererea de amânare a plății taxei de timbru în mod nelegal printr-o încheiere

de ședință și nu o încheiere de cameră de consiliu, iar asupra cererii de

eșalonare a taxeu de timbru nu s-a pronunțat.

Asupra recursului.

Examinând decizia atacată,

în contextul criticilor formulate Înalta Curte constată că recursul este

nefondat pentru considerentele ce urmează:

apelul declarat de pârâtă – recurentă în actuala fază procesuală, a fost anulat

ca netimbrat.

cum au fost dezvoltate de către pârâtă, vizează în principal soluția adoptată

de tribunal pe excepția de necompetență teritorială și lipsei calității de

reprezentant al reclamantei, excepții invocate în apărare de această parte.

singura critică privește soluția de respingere a cererii de amânare/eșalonare a

taxei judiciare de timbru cerere formulată în apel de parte și respinsă de

instanță.

apelului, cu consecința anulării cererii ca netimbrată, primează celorlalte

excepții invocate de recurentă prin cererea de recurs, ordinea în examinarea

lor, fiind impusă de succesiunea firească și logică a raționamentelor instanței

în soluționarea recursului, chestiunea timbrajului fiind legată de legala

investire a instanței cu calea de atac respectivă și prin urmare are

prioritate.

În alți termeni, verificarea

hotărârii instanței de apel sub aspectul timbrajului se va face cu prioritate,

examinarea celorlalte excepții invocate fiind subsecventă soluției adoptate pe

timbraj.

instanței de apel este legală, pârâta a fost încunoștiințată prin citația emisă

pentru termenul din 27 septembrie 2006 despre obligația de a achita până la

termenul statuat taxa judiciară de timbru de 1.726,24 lei și timbru judiciar de

5 lei, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o.

Cererea de amânare/eșalonare

a plății taxei de timbru formulată de pârâtă, la termenul când trebuia să achite

taxa de timbru datorată, a fost respinsă de instanța de apel, hotărârea

instanței nefiind susceptibilă de vreo cale de atac și prin urmare, critica

recurentei pe acest aspect nu vizează o chestiune de nelegalitate, ci de

netemeinicie, care nu poate forma obiectul contractului în actuala reglementare

a recursului.

Așa fiind, constatând că

hotărârea instanței de apel, de anulare a apelului părții ca netimbrat este

legală, Înalta Curte va respinge prezentul recurs, ca nefondat, recurenta neputând

să pună în discuție omisso medio critici vizând hotărârea primei instanțe pe

aspecte ce nu au fost cenzurate în apel urmare anulării acestuia ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta SC F. SRL PAȘCANI împotriva deciziei nr. 94 din 25 octombrie 2006 a

Curții de Apel Suceava, secția comercială contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 iunie 2007.