ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2116/2011

Asupra recursurilor de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin încheierea din 5 mai 2011 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost menținută, între alții, starea de arest a inculpaților V.G.G., G.N.A., M.M., B.G.E. și C.G.F. toți aflați în Penitenciarul de Maximă Siguranță Colibași. Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin sentința penală nr. 35 din 27 ianuarie 2011 a Tribunalului Argeș au fost condamnați, între alții, inculpații V.G.G. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; art. 26 C. pen.

raportat la art. 279 alin. (1) cu referire la art. 248 și art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 215 alin. (1), (2) și (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; G.N.A. la pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) cu referire la art. 248 și art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2); art. 215 alin. (1), (2) și (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 42 alin. (1), (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1), (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; M.M. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) cu referire la art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; B.G.E. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) cu referire la art. 248 și art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și C.G.F. la pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 și art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 215 alin. (1), (2) și (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 26 raportat la art. 288 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 291 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în perioada 2006-2007 inculpații, împreună cu alte persoane condamnate în cauză s-au constituit în grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și manipularea pieței de capital, prin folosirea unor acte false, au tranzacționat ilegal acțiunile unor persoane și și-au însușit fără drept contravaloarea lor și a considerat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au dispărut. Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații V.G.G., G.N.A., B.G.E., C.F. și M.M. care au susținut că măsura arestării lor preventive nu mai este justificată, că durata arestării și a soluționării cauzei a depășit termenul rezonabil și au solicitat revocarea acestei măsuri și judecarea lor în stare de libertate.

Recursurile declarate nu sunt întemeiate. În conformitate cu dispozițiile art. 300 2 C. proc. pen. în cauzele în care inculpatul este arestat instanța este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive, iar potrivit art. 160 b alin. (3) din același cod, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate instanța prin încheiere motivată dispune menținerea stării de arest. Pe de altă parte, prin art. 5 alin. (1) lit. a) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, s-a statuat că o persoană poate fi lipsită de libertate dacă este reținută legal în baza condamnării pronunțate de un tribunal competent.

Din analizarea actelor dosarului rezultă că arestarea inculpaților s-a dispus de Tribunalul Argeș în baza art. 148 lit. f) C. proc. pen. la data de 26 mai 2009 pentru recurenții V.G.G., M.M. și B.G.E., la data de 29 mai 2009 pentru recurentul G.N.A. și la data de 23 noiembrie 2010 pentru recurentul C.G.F., existând motive verosimile de a bănui că, acestea au comis infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 și art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 294/2004; art. 215 alin. (1), (2) și (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 290 și art. 291 C. pen., constând în aceea că s-au constituit, împreună cu alte persoane, într-un grup infracțional organizat, că au obținut informații privilegiate de la SC D.C.

SA București, cu privire la numărul de instrumente financiare libere deținute de diverse persoane, că au vândut astfel de valori mobiliare prin folosirea unor documente false, s-au declarat împuterniciți de persoanele înșelate reușind să-și însușească banii din activitatea frauduloasă întreprinsă prejudiciind cu peste 200.000 RON un număr important de persoane din mai multe zone ale țării. Aceste motive verosimile au dobândit certitudine și având în vedere probele de vinovăție administrate, Tribunalul Argeș a dispus condamnarea inculpaților la pedepsele privative de libertate menționate mai sus.

Ținând seama de probatoriul cauzei și de soluția de condamnare pronunțată, Curtea constată că nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, că menținerea acesteia de către Curtea de Apel Pitești, sesizată cu apelurile declarate de procuror și de inculpați este pe deplin justificată și conformă cu dispozițiile legale evocate și că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică derivat din natura, gravitatea și rezonanța în comunitate a faptelor și din împrejurările comiterii lor. Se mai constată că luarea unei măsuri alternative stării de detenție ar fi de natură să pericliteze administrarea justiției respectiv soluționarea apelurilor declarate împotriva hotărârii de condamnare ar genera riscul ca inculpații să comită noi infracțiuni și astfel să tulbure ordinea publică.

În sfârșit, referitor la alegația inculpaților în sensul depășirii duratei rezonabile a soluționării cauzei și totodată a detenției, se constată că aceasta nu poate fi primită, având în vedere complexitatea cauzei, numărul mare al inculpaților, părților civile și părților vătămate, comportamentul acestora și totodată faptul că nu au existat perioade de inactivitate imputabile autorităților. În consecință, criticile formulate de inculpații recurenți nu sunt întemeiate. Față de considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen. urmează a respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați cu obligarea acestora la cheltuieli judiciare către stat.

Se va stabili ca onorariul pentru apărătorii din oficiu să fie avansate din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații V.G.G., G.N.A., B.G.E., C.F. și M.M. împotriva încheierii din 5 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 2320/109/2009. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 23 mai 2011.