ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.05.2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2116/2011

HOTĂRÂRE
23.05.2011
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2116/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor de față ;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele :

Prin încheierea din 5

mai 2011 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori, a

fost menținută, între alții, starea de arest a inculpaților V.G.G., G.N.A., M.M.,

B.G.E. și C.G.F. toți aflați în Penitenciarul de Maximă Siguranță Colibași.

Pentru a dispune astfel,

instanța a reținut că prin sentința penală nr. 35 din 27 ianuarie 2011 a

Tribunalului Argeș au fost condamnați, între alții, inculpații V.G.G. la

pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; art.

26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) cu referire la art. 248 și art. 244

pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art.

215 alin. (1), (2) și (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 290 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; G.N.A. la pedeapsa rezultantă de 15 ani

închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat

la art. 279 alin. (1) cu referire la art. 248 și art. 244 pct. 5 lit. b) din

Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2); art. 215 alin. (1), (2) și

(5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 42 alin. (1), (2) din Legea

nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 C. pen. raportat

la art. 42 alin. (1), (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2)

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea

nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) cu referire la art.

244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., art. 215 alin. (1), (2) și (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.

290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 291 cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.; B.G.E. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și 5 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din

Legea nr. 39/2003; art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) cu referire

la art. 248 și art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen., art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 291

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și C.G.F. la pedeapsa rezultantă de 15

ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7

alin. (1) din Legea nr. 39/2003; art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 și art.

244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen.; art. 215 alin. (1), (2) și (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art.

26 raportat la art. 288 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 291

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2)

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în perioada

2006-2007 inculpații, împreună cu alte persoane condamnate în cauză s-au

constituit în grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunii de

înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și manipularea pieței de capital,

prin folosirea unor acte false, au tranzacționat ilegal acțiunile unor persoane

și și-au însușit fără drept contravaloarea lor și a considerat că temeiurile

avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au dispărut.

Împotriva acestei

încheieri au declarat recurs inculpații V.G.G., G.N.A., B.G.E., C.F. și M.M.

care au susținut că măsura arestării lor preventive nu mai este justificată, că

durata arestării și a soluționării cauzei a depășit termenul rezonabil și au

solicitat revocarea acestei măsuri și judecarea lor în stare de libertate.

Recursurile declarate

nu sunt întemeiate.

În conformitate cu

dispozițiile art. 300

2

este arestat instanța este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea

și temeinicia arestării preventive, iar potrivit art. 160

b

alin. (3)

din același cod, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun

în continuare privarea de libertate instanța prin încheiere motivată dispune

menținerea stării de arest.

Pe de altă parte,

prin art. 5 alin. (1) lit. a) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, s-a statuat că o persoană poate fi lipsită de

libertate dacă este reținută legal în baza condamnării pronunțate de un

tribunal competent.

Din analizarea

actelor dosarului rezultă că arestarea inculpaților s-a dispus de Tribunalul

Argeș în baza art. 148 lit. f) C. proc. pen. la data de 26 mai 2009 pentru recurenții

V.G.G., M.M. și B.G.E., la data de 29 mai 2009 pentru recurentul G.N.A. și la

data de 23 noiembrie 2010 pentru recurentul C.G.F., existând motive verosimile

de a bănui că, acestea au comis infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din

Legea nr. 39/2003; art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 și art. 244 pct. 5 lit.

b) din Legea nr. 294/2004; art. 215 alin. (1), (2) și (5) cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.; art. 290 și art. 291 C. pen., constând în aceea că s-au constituit,

împreună cu alte persoane, într-un grup infracțional organizat, că au obținut informații

privilegiate de la SC D.C. SA București, cu privire la numărul de instrumente

financiare libere deținute de diverse persoane, că au vândut astfel de valori mobiliare

prin folosirea unor documente false, s-au declarat împuterniciți de persoanele

înșelate reușind să-și însușească banii din activitatea frauduloasă întreprinsă

prejudiciind cu peste 200.000 RON un număr important de persoane din mai multe

zone ale țării.

Aceste motive

verosimile au dobândit certitudine și având în vedere probele de vinovăție

administrate, Tribunalul Argeș a dispus condamnarea inculpaților la pedepsele

privative de libertate menționate mai sus.

Ținând seama de

probatoriul cauzei și de soluția de condamnare pronunțată, Curtea constată că

nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării

preventive, că menținerea acesteia de către Curtea de Apel Pitești, sesizată cu

apelurile declarate de procuror și de inculpați este pe deplin justificată și

conformă cu dispozițiile legale evocate și că lăsarea în libertate a

inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică derivat din

natura, gravitatea și rezonanța în comunitate a faptelor și din împrejurările

comiterii lor.

Se mai constată că

luarea unei măsuri alternative stării de detenție ar fi de natură să

pericliteze administrarea justiției respectiv soluționarea apelurilor declarate

împotriva hotărârii de condamnare ar genera riscul ca inculpații să comită noi

infracțiuni și astfel să tulbure ordinea publică.

În sfârșit, referitor

la alegația inculpaților în sensul depășirii duratei rezonabile a soluționării

cauzei și totodată a detenției, se constată că aceasta nu poate fi primită,

având în vedere complexitatea cauzei, numărul mare al inculpaților, părților

civile și părților vătămate, comportamentul acestora și totodată faptul că nu

au existat perioade de inactivitate imputabile autorităților.

În consecință,

criticile formulate de inculpații recurenți nu sunt întemeiate.

Față de

considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b)

și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen. urmează a respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpați cu obligarea acestora la cheltuieli judiciare către

stat.

Se va stabili ca

onorariul pentru apărătorii din oficiu să fie avansate din fondul Ministerului

Justiției.

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații V.G.G., G.N.A., B.G.E., C.F. și M.M.

împotriva încheierii din 5 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția

penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 2320/109/2009.

Obligă recurenții

inculpați la plata sumei de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de câte 100 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 mai 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-04-19
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1581/2011
au declarat recurs inculpații G.N.A., M.M., V.G.G., B.G.E., A.D.L., C.O., solicitând admiterea, casarea hotărârii atacate și judecarea în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu pot influența bunul mers
ÎCCJ 2013-10-31
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3351/2013
admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, desființând în parte sentința penală atacată, sensul în care a reținut față de inculpatul T.V. dispozițiile art. 37 lit. a) C. pen., pentru fiecare infracțiune în parte, menținând pedea
ÎCCJ 2011-09-30
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3352/2011
ție - D.I.I.C.O.T. și inculpații S.I.R., P.G.C., O.M.V., T.L., P.E., P.C., P.C.D., C.V. și C.G. împotriva Sentinței penale nr. 564/08./7/2010 pronunțată de Tribunalul București, secția I-a penală, s-a desființat, în parte, sentința penală a
ÎCCJ 2011-06-08
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2323/2011
, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea în stare de libertate, întrucât temeiurile avute inițial în vedere nu mai subzistă, iar până la soluționarea definitivă a cauzei beneficiază de prezumția de nevinovăție. Examinând închei
ÎCCJ 2011-01-25
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 228/2011
Asupra recursului de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Tribunalul Argeș, prin sentința penală nr. 181 din 27 mai 2010 l-a condamnat pe inculpatul R.M.F., la 14 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzut
Sursă