ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.05.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2808/2011

HOTĂRÂRE
17.05.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2808/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâta

Casa Județeană de Pensii Bihor, anularea hotărârii nr. 15250 din 8 iunie 2010

emisă de pârâtă și obligarea intimatei la recunoașterea calității de beneficiar

al Legii nr. 189/2000.

În

motivarea acțiunii reclamantul a arătat că i s-a respins de către Comisia de

Aplicare a Legii nr. 189/2000, cererea de recunoaștere a calității de refugiat,

reținându-se că nu era născut la data strămutării părinților săi și nu se

încadrează în dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.

Prin

sentința nr. 259/CA- PI din 27 septembrie 2010, Curtea de Apel Oradea, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea

reclamantului L.N., a anulat Hotărârea nr. 15250 din 08 iunie 20010 emisă de

pârâtă și a obligat-o pe aceasta să-i recunoască reclamantului calitatea de

beneficiar al O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu

modificările și completările ulterioare.

Pentru a

hotărî astfel, instanța de fond a reținut că din extrasul din 29 septembrie 2004

emis de Ahivele Naționale - Direcția Județeană Bihor rezultă că tatăl

reclamantului L.I., figurează înregistrat anterior date de 18 mai 1942 în

Indexul cu evidența refugiaților români din Ungaria, având numărul fișei 2491,

iar din declarațiile notariale ale martorilor P.P. și P.D. s-a reținut că

petentul s-a născut în perioada refugiului părinților săi părinții

reclamantului care s-au refugiat din localitatea L. -Bihor, în localitatea S.R.,

județul Arad.

A mai

reținut prima instanță că reclamantul s-a născut în localitatea de refugiu a

părinților săi la data de 1 decembrie 1941, iar din interpretarea teleologică a

prevederilor Legii nr. 189/2000 rezultă că scopul reglementării îl constituie

acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de

persoanele persecutate din motive etnice, în această categorie intrând și

copiii născuți în refugiu, asupra cărora s-au răsfrânt toate consecințele

nefavorabile care au decurs din refugiul părinților.

Î

mpotriva

acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii Bihor criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că instanța de fond a interpretat

în mod greșit dispozițiile legale și probatoriul administrat în cauză.

Se

susține, în esență, că reclamantul nu era născut la momentul refugiului

părinților săi, neavând deci capacitate juridică la data strămutării și nici un

domiciliu într-o localitate de unde să fi fost strămutat sau refugiat, astfel

încât nu îndeplinește condițiile prevăzute de O.G. 105/1999 aprobată prin Legea

nr. 189/2000.

Recursul

este nefondat.

Examinând

sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile

formulate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză,

inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este

nefondat, după cum se va arăta în continuare.

Potrivit

art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi

persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere

de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu

modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ

beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut

de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau

strămutată în altă localitate.

Din

conținutul textului de lege menționat, rezultă că drepturile compensatorii se

acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuții în perioada

precizată, fără a se face distincție între persoanele care au fost efectiv

strămutate ori expulzate în altă localitate și cele care au fost nevoite să

trăiască în refugiu. Așadar, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se

bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele

persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în

mod implicit, și copiii născuți în perioada refugiului, aceștia împărtășind

aceeași situație cu cea a părinților refugiați, al căror statut l-au dobândit.

În cauză,

este necontestat și rezultă din dovezile administrate că reclamantul s-a născut

la data de 1 decembrie 1941, în localitatea S.R., județul Arad, după ce, în

anul 1940 - în urma Dictatului de la Viena- părinții săi se refugiaseră din

localitatea de domiciliu, aflată în județul Bihor.

Pe de altă

parte, cu înscrisul oficial emis de Arhivele Naționale -Direcția Județeană

Bihor și depus la dosar, reclamantul a făcut dovada certă a refugiului

părinților săi, aspect neconstestat de autoritatea pârâtă.

Fiind

născut în perioada refugiului părinților săi, reclamantul a împărtășit situația

părinților refugiați, suportând consecințele morale și materiale ale refugiului

care, începând cu data nașterii sale, s-au răsfrânt și asupra sa, situație față

de care, în mod corect a procedat instanța de fond obligând-o pe pârâtă să-i

recunoască reclamantului calitatea de refugiat și beneficiar al prevederilor

Legii nr. 189/2000, și, în consecință, să-i acorde acesteia drepturile ce i se

cuvin.

Prin

urmare, în acord cu prevederile Legii nr. 189/2000 reclamantul are calitatea de

refugiat pentru perioada 1 decembrie 1941 - 6 martie 1945, drepturile urmând a

i se acorda de la data de 1 a lunii următoare depunerii cererii la comisie,

respectiv 1 octombrie 2010.

Pentru

considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se

sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.

Respinge

recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor, împotriva sentinței civile

nr. 259/CA - P.I. din 27 septembrie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 17 mai 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-04-06
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1955/2012
Asupra recursului de față: Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele. I. Circumstanțele cauzei. 1. Obiectul cererii de chemare în judecată și hotărârea primei instanțe. Prin cererea formulată pe rolul Curții de Apel
ÎCCJ 2005-02-11
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 833/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, la 15 aprilie 2004, reclamanta N.F. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor, so
ÎCCJ 2005-02-28
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1246/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, la 28 iunie 2004, reclamantul A.D. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor, sol
ÎCCJ 2005-06-07
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3582/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 1 februarie 2005, reclamantul D.D. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Județ
ÎCCJ 2011-11-16
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5420/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea - secția comercială, contencios administrativ și fiscal reclamantul S.I. a solicitat, în contradi
Sursă