ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3202/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3202/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

de fond.

Prin Încheierea de

ședință din data de 29 iunie 2010, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul

nr. 12026/215/2010, s-a admis cererea formulată de reclamanții S.I., S.N., B.M.

și S.T.S. privind sesizarea Curții de Apel Craiova cu excepția de nelegalitate

a H.G. nr. 311/2008, referitor la trecerea în administrarea Consiliului

Județean Dolj a unei porțiuni din suprafața de 2.216,971 mp, și anume suprafața

de 5,73 ha teren pășune extravilan, situat în Craiova, T 26, P 355/1, având

vecinătățile: N - Consiliul Județean Dolj, E - SC P., S - Zonă protecție DN

Craiova – București; V- Consiliul Județean Dolj.

În motivarea

excepției, reclamanții au susținut că la data emiterii H.G. nr. 311/2008,

Consiliul Județean Dolj fusese notificat de către Instituția Prefectului Dolj

cu privire la faptul că există cereri de revendicare în temeiul Legii nr. 247/2005,

însă acesta a ignorat prevederile art. III alin. (1) ind.1 din Legea nr. 18/1991

R și a refuzat să predea de bună voie terenul către Comisia locală.

În cuprinsul cererii

reclamanții au arătat și demersurile urmate în procedura reconstituirii

dreptului de proprietate cu privire la ternul în litigiu și refuzul Consiliului

Județean Dolj de a preda acest teren la cererea solicitanților.

Reclamanții au

invocat dispozițiile art. 1 din Protocolul 1 la CEDO care prevăd că orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale și nimeni nu poate fi lipsit de

proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică.

În cauză s-a formulat

cerere de intervenție în interes propriu de către Consiliul Județean Dolj,

solicitându-se respingerea excepției de nelegalitate invocată de reclamanți cu

motivarea că terenul respectiv, de 5,73 ha din zona Aeroportului Craiova, aparține domeniului public și se află în administrarea Consiliului Județean Dolj

din anul 2008, fiind afectat unei utilități publice. Acest teren era deja în

domeniul public al statului anterior depunerii cererii de reconstituire a

dreptului de proprietate a reclamanților, astfel că este incidentă prevederea

care stipulează că terenurile care fac parte din domeniul public sunt

inalienabile, insesizabile și imprescriptibile.

Intervenientul a mai

susținut că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. III din Legea nr. 18/1991

R deoarece la momentul trecerii în domeniul public al județului, nu exista nici

o înștiințare trimisă Consiliului Județean Dolj. Mai mult decât atât,

admisibilitatea prezentei cereri nu are finalitate pentru reclamanți, deoarece

terenul solicitat s-ar întoarce tot în domeniul public, dar de această dată cel

al statului.

La data de 27

septembrie 2010, reclamanții au depus o precizare a cererii de constatare a

nelegalității H.G. nr. 311/2008, susținând că intervenientul Consiliul Județean

Dolj a ignorat prevederile art. 11 alin. (2) ind.1 din Titlul IV al Legii nr. 247/2005

când a propus Guvernului prin nota de fundamentare trecerea în administrarea sa

a terenului solicitat și au fost încălcate deopotrivă prevederile art. III alin.

(1) ind.1 din Legea nr. 18/1991 R.

Reclamanții au

formulat întâmpinare față de cererea de intervenție în interes propriu

formulată de Consiliul Județean Dolj, solicitând respingerea sa ca nefondată în

ce privește fondul său și ca inadmisibilă în contenciosul obiectiv, potrivit art.

101 din Legea nr. 69/1991.

Guvernul României a

formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea excepției de nelegalitate

a H.G. nr. 311/2008, cu argumentul că acest act a fost emis în temeiul art. 108

din Constituția României, art. 9 alin. (1) și art. 12 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia,

cu modificările și completările ulterioare.

În cauză s-a formulat

cerere de intervenție în interesul Guvernului României, de către Ministerul Apărării

Naționale, solicitându-se respingerea excepției de nelegalitate, cu argumentul

că prin emiterea H.G. nr. 311/2008 au fost respectate prevederile Legii nr. 24/2000,

iar pe fond, tipul de proprietate (proprietate publică) a rămas neschimbat,

titular devenind Consiliul Județean, astfel că operează principiile și regulile

normative specifice domeniului public, respectiv inalienabilitatea, și

imprescriptibilitatea.

Cu privire la cererea

de intervenție în interes propriu formulată de Consiliul Județean Dolj,

instanța a apreciat că aceasta este inadmisibilă în principiu, având în vedere

că intervenientul Consiliul Județean Dolj nu tinde să obțină pentru sine

obiectul procesului și nu are nici o cerere împotriva ambelor părți, ci

solicită pur și simplu, respingerea excepției de nelegalitate invocată de

reclamanți și menținerea H.G. nr. 311/2008, emisă de pârâtul Guvernul României.

Cât privește excepția

invocată de reclamanți privind lipsa de interes a Ministerului Apărării

Naționale în formularea unei cereri de intervenție accesorie, instanța a

apreciat că aceasta este nefondată și a respins-o, având în vedere că

intervenientul este inițiatorul actului administrativ atacat pe calea excepției

de nelegalitate, respectiv a H.G. nr. 311/2008, justificând interes în

menținerea acestui act ca fiind legal.

La data de 07

ianuarie 2011 Consiliul Județean Dolj a formulat cerere de intervenție

accesorie în interesul pârâtului Guvernul României.

Curtea de Apel

Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 130

din 14 martie 2011 a respins excepția de nelegalitate a H.G. nr. 311/2008

invocată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României și

intervenienții Ministerul Apărării Naționale, Consiliul Județean Dolj și a

admis cererile de intervenție accesorie.

Pentru a hotărî

astfel prima instanță a reținut următoarele considerente:

Prin H.G. nr.

311/2008, a cărei nelegalitate se solicită prin prezenta, s-a aprobat trecerea

unei părți dintr-un imobil, constituită din teren și construcții, având datele

de identificare prevăzute în anexa 1, din domeniul public al statului și din

administrarea Ministerului Apărării în domeniul public al județului Dolj și în

administrarea Consiliului Județean Dolj, cu destinația de utilitate publică (art.

1) și s-a aprobat transmiterea unei părți dintr-un imobil aflat în domeniul

public al statului, constând în pista de decolare/ aterizare, căi rulare și

bretelele de acces, având datele de identificare prevăzute în anexa 2, din

administrarea Ministerului Apărării, în administrarea Consiliului Județean Dolj

(art. 2).

În aceeași hotărâre

s-a prevăzut că Ministerul Apărării va folosi în continuare, fără restricții,

pista aerodromului, facilitățile și serviciile aeroportului necesare

aeronavelor militare, și va fi scutit de plata tarifelor de dirijare pe timpul

decolării – aterizării, de iluminare, de staționare și de pasageri. De

asemenea, Ministerul Apărării își menține dreptul de acces permanent și

necondiționat pentru tehnica și personalul ce deservesc sistemul de comunicații

R.Tp./STAR și pentru pavilioanele administrativ și punct dirijare, care rămân

în domeniul public al statului și în administrarea sa, precum și dreptul la

folosința gratuită a racordurilor la rețeaua electrică, apă, canalizare și

încălzire, pe toată durata de existență a acestora.

Hotărârea a fost

emisă în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, art. 9 alin.

(1) și art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea

publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările

ulterioare.

Prima instanță a

constatat că emiterea hotărârii s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale

în vigoare, neexistând motive de nelegalitate a actului administrativ.

Astfel, potrivit art.

9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 trecerea unui bun din domeniul public al

statului în domeniul public al unei unități administrativ teritoriale se face

la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al

Municipiului București, sau a consiliului local, după caz, prin Hotărâre a

Guvernului.

Art. 12 alin. (1) din

Legea nr. 213/1998 prevede că bunurile din domeniul public pot fi date, după

caz, în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităților

administrației publice centrale și locale, a altor instituții publice de

interes național, județean, sau local.

Art. 12 alin. (2) din

Legea nr. 213/1998 prevede că darea în administrare se realizează după caz,

prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului județean, respectiv a Consiliul

General al Municipiului București sau a consiliului local.

În speță, a reținut

instanța de fond, bunul imobil în litigiul, se afla în domeniul public al

statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale, fiind trecut prin

hotărârea atacată pe calea excepției de nelegalitate, la cererea Consiliului

Județean Dolj, în domeniul public al județului Dolj și în administrarea

Consiliului Județean Dolj, prin H.G. nr. 311/2008 cu respectarea dispozițiilor

legale menționate anterior.

Referitor la lipsa

avizului Instituției Prefectului Dolj asupra cererii de transfer a terenului în

litigiu, din domeniul public al statului în domeniul public al județului,

instanța a avut în vedere că verificarea legalității actului administrativ

contestat pe calea excepției de nelegalitate presupune cenzurarea acestuia prin

raportare la dispozițiile legii, iar nu prin raportare la o situație de fapt,

de natură a afecta legalitatea actului, datorită incidenței unor neregularități

procedurale.

De asemenea, în ce

privește încălcarea dispozițiilor art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, invocate de reclamanți, Curtea a apreciat că în speță nu se pune problema încălcării

dreptului de proprietate al acestora, cât timp bunul în litigiu nu se afla în

proprietatea acestora, ci în domeniul public și administrarea Ministerului

Apărării Naționale, fiind trecut în domeniul public și în administrarea

Consiliului Județean Dolj.

A mai reținut

instanța de fond că, în speță nu se pune problema valabilității titlului prin

care a fost preluat terenul în litigiu de către stat, și nici a dreptului

reclamanților de a revendica terenul în litigiu, ori dacă terenul face obiectul

unei legi speciale de reparație, ci a legalității unei hotărâri de Guvern

privind schimbarea titularului dreptului de proprietate și de administrare

asupra unor părți din imobilul aflat în domeniul public al statului și în

administrarea Ministerului Apărării.

Astfel că,

prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, invocate de reclamantă că

ar fi fost încălcate la emiterea H.G. nr. 311/2008 potrivit cu care „Bunurile

preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea

consimțământului, pot fi revendicate de foștii proprietari sau de succesorii

acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație” nu sunt

aplicabile în cauză.

Constatând

legalitatea actului administrativ contestat, prima instanță a admis cererile de

intervenție accesorie formulate de Ministerul Apărării Naționale și Consiliul

Județean Dolj și a respins excepția de nelegalitate invocată de reclamanți.

exercitată.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs reclamanta S.I., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, invocând ca temei legal dispozițiile art. 304

1

și art.

304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac,

recurenta-reclamantă aduce, în esență, următoarele critici sentinței recurate:

- prima instanță nu a

ținut seama de normele speciale în domeniul proprietăților preluate abuziv,

fără titlu, de statul român în perioada 1950 -1989, care se aplică cu

prioritate în raport de cele de drept comun referitoare la regimul proprietății

publice;

- nu s-a ținut seama

că la data emiterii actului normativ atacat reclamanții purtau litigii în

domeniul proprietății în temeiul Legii nr. 247/2005, astfel că Guvernul nu

putea dispune asupra terenului în cauză:

- au fost ignorate

prevederile art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998;

- H.G. nr. 311/2008

nu respectă prevederile art. 12 lit. a) și c), art. 14 din Legea nr. 24/2000

care, în opinia recurentei, prevăd că bunurilor imobile asupra cărora există

proceduri judiciare nu li se poate schimba regimul juridic conform Legii nr. 213/1998

care reprezintă dreptul comun în raport de dispozițiile speciale în materia

dreptului de proprietate;

- instanța nu a

solicitat și analizat toate actele ce au stat la baza emiterii H.G. nr. 311/2008.

Au fost depuse de

recurentă și note scrise, reiterându-se în cuprinsul acestora criticile expuse

în cererea de recurs.

Consiliul Județean

Dolj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca

nefondat, apreciind criticile neîntemeiate și susținând, în esență, că bunul în

litigiu nu se află în proprietatea recurenților, astfel că nu justifică un

drept vătămat, iar H.G. nr. 311/2008 a fost emisă cu respectarea dispozițiilor

legale.

Guvernul României,

prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea recursului ca nefondat,

apreciind sentința recurată ca legală și temeinică și susținând, în esență, că

recurenta nu dovedește vătămarea adusă drepturilor sale prin emiterea H.G. nr. 311/2008,

care este legală sub toate aspectele impuse de Legea nr. 213/1998 și Legea nr. 24/2000.

Ministerul Apărării

Naționale prin concluziile scrise a solicitat respingerea recursului și

menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.

de recurs.

Înalta Curte,

analizând recursul în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale

incidente, apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente.

H.G. nr. 311/2008

privește schimbarea titularului dreptului de proprietate și de administrare

asupra unei părți dintr-un imobil aflat în domeniul public al statului și în

administrarea Ministerului Apărării.

Potrivit art. 1 și

art. 2 din H.G. nr. 311/2008, s-a aprobat transmiterea unei părți dintr-un

imobil identificat în Anexa 1 din domeniul public al statului și administrarea

Ministerului Apărării în domeniul public al județului Dolj și în administrarea

Consiliului Județean Dolj, cu destinația de utilitate publică.

Potrivit art. 2 din

aceeași hotărâre s-a aprobat transmiterea unei părți dintr-un imobil aflat în

domeniul public, constând în pista de decolare/ aterizare, căi rulante și

bretele de acces, identificată în Anexa 2, din administrarea Ministerului

Apărării în administrarea Consiliului Județean Dolj.

Procedura de

schimbare a titularului dreptului de proprietate și de administrare asupra

respectivelor imobile respectă prevederile art. 9 alin. (1), art. 12 alin.(1)

și (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic

al acesteia, cu modificările și completările ulterioare.

Întrucât obiectul

litigiului îl constituie legalitatea H.G. nr. 311/2008, în mod corect instanța

de fond a apreciat că nu poate analiza valabilitatea titlului prin care a fost

preluat terenul de către stat.

Prin urmare, nefiind

în discuție un astfel de litigiu și niciunul decurgând din legile în domeniul

proprietății, este evident că prezentei cereri nu-i sunt incidente dispozițiile

speciale din acest domeniu invocate de recurentă și nici nu putea fi analizată

prin prisma dispozițiilor art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998.

Este adevărat că la

momentul emiterii H.G. nr. 311/2008 reclamanta purta litigii la instanțele

judecătorești privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața

de 5,73 ha teren, însă aceasta nu a dovedit că i-a fost reconstituit acest

drept care să justifice un drept vătămat în raport de operațiunea de schimbare

a titularului dreptului de proprietate sau de administrare.

Mai mult, prin H.G.

nr. 311/2008 s-a schimbat doar titularul dreptului de proprietate și

administrare nu și apartenența terenului la domeniul public.

În altă ordine, nu

s-au făcut dovezi că hotărârea de Guvern prin care s-a atestat domeniul public

al statului care cuprinde și terenul ce a făcut și obiectul H.G. nr. 311/2008 a

fost atacată.

Față de această

situație, în condițiile în care nu s-a atacat hotărârea de Guvern de stabilire

a apartenenței terenului la domeniul public, este lipsită de finalitate cererea

de față sub aspectul vocației prezentate de reclamantă în privința dreptului de

proprietate pentru suprafața de 5,73 ha despre care se susține că este situat

în zona Aeroportului Craiova.

În concluzie, toate

criticile recurentei-reclamante din această perspectiva sunt nefondate.

Criticile referitoare

la faptul că H.G. nr. 311/2008 nu respectă prevederile art. 12 lit. a) și c),

art. 14 din Legea nr. 24/2008, sunt nefondate.

H.G. nr. 311/2008 nu

se află în conexiune cu legile speciale în domeniul proprietății și nu se află

într-o relație de la general la special cu acestea, fiind emisă în temeiul art.

108 din Constituția României, republicată, art. 9 alin. (1) și art. 12 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 213/1998, cu modificările și completările ulterioare.

Este nefondată și

critica potrivit căreia din motivarea hotărârii recurate nu rezultă că instanța

a solicitat și analizat toate actele care au stat la baza emiterii H.G. nr. 311/2008.

Această critică este generică, fără a se preciza expres ce acte mai puteau fi

solicitate și depuse la dosarul cauzei, cu înrâurire asupra soluției pronunțată

în cauză.

De altfel, la dosarul

cauzei au fost depuse de autoritatea pârâtă actele ce au stat la baza H.G. nr. 311/2008.

Față de toate

considerentele expuse, Înalta Curte apreciază că nu se poate reține motivul de

recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., sentința recurată fiind

legală și temeinică, astfel că în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu

modificările și completările ulterioare, art. 312 alin. (1) teza a II-a C.

proc. civ., va respinge recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de S.I.,

S.N., B.M. și S.I.T.S. împotriva sentinței nr. 130 din 14 martie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 iunie 2011