ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3202/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond. Prin Încheierea de ședință din data de 29 iunie 2010, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. 12026/215/2010, s-a admis cererea formulată de reclamanții S.I., S.N., B.M. și S.T.S. privind sesizarea Curții de Apel Craiova cu excepția de nelegalitate a H.G. nr. 311/2008, referitor la trecerea în administrarea Consiliului Județean Dolj a unei porțiuni din suprafața de 2.216,971 mp, și anume suprafața de 5,73 ha teren pășune extravilan, situat în Craiova, T 26, P 355/1, având vecinătățile: N - Consiliul Județean Dolj, E - SC P., S - Zonă protecție DN Craiova – București; V- Consiliul Județean Dolj.

În motivarea excepției, reclamanții au susținut că la data emiterii H.G. nr. 311/2008, Consiliul Județean Dolj fusese notificat de către Instituția Prefectului Dolj cu privire la faptul că există cereri de revendicare în temeiul Legii nr. 247/2005, însă acesta a ignorat prevederile art. III alin. (1) ind.1 din Legea nr. 18/1991 R și a refuzat să predea de bună voie terenul către Comisia locală. În cuprinsul cererii reclamanții au arătat și demersurile urmate în procedura reconstituirii dreptului de proprietate cu privire la ternul în litigiu și refuzul Consiliului Județean Dolj de a preda acest teren la cererea solicitanților. Reclamanții au invocat dispozițiile art. 1 din Protocolul 1 la CEDO care prevăd că orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale și nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică.

În cauză s-a formulat cerere de intervenție în interes propriu de către Consiliul Județean Dolj, solicitându-se respingerea excepției de nelegalitate invocată de reclamanți cu motivarea că terenul respectiv, de 5,73 ha din zona Aeroportului Craiova, aparține domeniului public și se află în administrarea Consiliului Județean Dolj din anul 2008, fiind afectat unei utilități publice. Acest teren era deja în domeniul public al statului anterior depunerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate a reclamanților, astfel că este incidentă prevederea care stipulează că terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Intervenientul a mai susținut că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. III din Legea nr. 18/1991 R deoarece la momentul trecerii în domeniul public al județului, nu exista nici o înștiințare trimisă Consiliului Județean Dolj.

Mai mult decât atât, admisibilitatea prezentei cereri nu are finalitate pentru reclamanți, deoarece terenul solicitat s-ar întoarce tot în domeniul public, dar de această dată cel al statului. La data de 27 septembrie 2010, reclamanții au depus o precizare a cererii de constatare a nelegalității H.G. nr. 311/2008, susținând că intervenientul Consiliul Județean Dolj a ignorat prevederile art. 11 alin. (2) ind.1 din Titlul IV al Legii nr. 247/2005 când a propus Guvernului prin nota de fundamentare trecerea în administrarea sa a terenului solicitat și au fost încălcate deopotrivă prevederile art. III alin. (1) ind.1 din Legea nr. 18/1991 R. Reclamanții au formulat întâmpinare față de cererea de intervenție în interes propriu formulată de Consiliul Județean Dolj, solicitând respingerea sa ca nefondată în ce privește fondul său și ca inadmisibilă în contenciosul obiectiv, potrivit art. 101 din Legea nr. 69/1991.

Guvernul României a formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 311/2008, cu argumentul că acest act a fost emis în temeiul art. 108 din Constituția României, art. 9 alin. (1) și art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare. În cauză s-a formulat cerere de intervenție în interesul Guvernului României, de către Ministerul Apărării Naționale, solicitându-se respingerea excepției de nelegalitate, cu argumentul că prin emiterea H.G. nr. 311/2008 au fost respectate prevederile Legii nr. 24/2000, iar pe fond, tipul de proprietate (proprietate publică) a rămas neschimbat, titular devenind Consiliul Județean, astfel că operează principiile și regulile normative specifice domeniului public, respectiv inalienabilitatea, și imprescriptibilitatea.

Cu privire la cererea de intervenție în interes propriu formulată de Consiliul Județean Dolj, instanța a apreciat că aceasta este inadmisibilă în principiu, având în vedere că intervenientul Consiliul Județean Dolj nu tinde să obțină pentru sine obiectul procesului și nu are nici o cerere împotriva ambelor părți, ci solicită pur și simplu, respingerea excepției de nelegalitate invocată de reclamanți și menținerea H.G. nr. 311/2008, emisă de pârâtul Guvernul României. Cât privește excepția invocată de reclamanți privind lipsa de interes a Ministerului Apărării Naționale în formularea unei cereri de intervenție accesorie, instanța a apreciat că aceasta este nefondată și a respins-o, având în vedere că intervenientul este inițiatorul actului administrativ atacat pe calea excepției de nelegalitate, respectiv a H.G.

nr. 311/2008, justificând interes în menținerea acestui act ca fiind legal. La data de 07 ianuarie 2011 Consiliul Județean Dolj a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtului Guvernul României. Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 130 din 14 martie 2011 a respins excepția de nelegalitate a H.G. nr. 311/2008 invocată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României și intervenienții Ministerul Apărării Naționale, Consiliul Județean Dolj și a admis cererile de intervenție accesorie. Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele considerente: Prin H.G.

nr. 311/2008, a cărei nelegalitate se solicită prin prezenta, s-a aprobat trecerea unei părți dintr-un imobil, constituită din teren și construcții, având datele de identificare prevăzute în anexa 1, din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Apărării în domeniul public al județului Dolj și în administrarea Consiliului Județean Dolj, cu destinația de utilitate publică (art. 1) și s-a aprobat transmiterea unei părți dintr-un imobil aflat în domeniul public al statului, constând în pista de decolare/ aterizare, căi rulare și bretelele de acces, având datele de identificare prevăzute în anexa 2, din administrarea Ministerului Apărării, în administrarea Consiliului Județean Dolj (art. 2). În aceeași hotărâre s-a prevăzut că Ministerul Apărării va folosi în continuare, fără restricții, pista aerodromului, facilitățile și serviciile aeroportului necesare aeronavelor militare, și va fi scutit de plata tarifelor de dirijare pe timpul decolării – aterizării, de iluminare, de staționare și de pasageri.

De asemenea, Ministerul Apărării își menține dreptul de acces permanent și necondiționat pentru tehnica și personalul ce deservesc sistemul de comunicații R.Tp./STAR și pentru pavilioanele administrativ și punct dirijare, care rămân în domeniul public al statului și în administrarea sa, precum și dreptul la folosința gratuită a racordurilor la rețeaua electrică, apă, canalizare și încălzire, pe toată durata de existență a acestora. Hotărârea a fost emisă în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, art. 9 alin. (1) și art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare. Prima instanță a constatat că emiterea hotărârii s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, neexistând motive de nelegalitate a actului administrativ.

Astfel, potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ teritoriale se face la cererea consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, sau a consiliului local, după caz, prin Hotărâre a Guvernului. Art. 12 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 prevede că bunurile din domeniul public pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităților administrației publice centrale și locale, a altor instituții publice de interes național, județean, sau local. Art. 12 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 prevede că darea în administrare se realizează după caz, prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului județean, respectiv a Consiliul General al Municipiului București sau a consiliului local.

În speță, a reținut instanța de fond, bunul imobil în litigiul, se afla în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale, fiind trecut prin hotărârea atacată pe calea excepției de nelegalitate, la cererea Consiliului Județean Dolj, în domeniul public al județului Dolj și în administrarea Consiliului Județean Dolj, prin H.G. nr. 311/2008 cu respectarea dispozițiilor legale menționate anterior. Referitor la lipsa avizului Instituției Prefectului Dolj asupra cererii de transfer a terenului în litigiu, din domeniul public al statului în domeniul public al județului, instanța a avut în vedere că verificarea legalității actului administrativ contestat pe calea excepției de nelegalitate presupune cenzurarea acestuia prin raportare la dispozițiile legii, iar nu prin raportare la o situație de fapt, de natură a afecta legalitatea actului, datorită incidenței unor neregularități procedurale.

De asemenea, în ce privește încălcarea dispozițiilor art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, invocate de reclamanți, Curtea a apreciat că în speță nu se pune problema încălcării dreptului de proprietate al acestora, cât timp bunul în litigiu nu se afla în proprietatea acestora, ci în domeniul public și administrarea Ministerului Apărării Naționale, fiind trecut în domeniul public și în administrarea Consiliului Județean Dolj. A mai reținut instanța de fond că, în speță nu se pune problema valabilității titlului prin care a fost preluat terenul în litigiu de către stat, și nici a dreptului reclamanților de a revendica terenul în litigiu, ori dacă terenul face obiectul unei legi speciale de reparație, ci a legalității unei hotărâri de Guvern privind schimbarea titularului dreptului de proprietate și de administrare asupra unor părți din imobilul aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării.

Astfel că, prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, invocate de reclamantă că ar fi fost încălcate la emiterea H.G. nr. 311/2008 potrivit cu care „Bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului, pot fi revendicate de foștii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație” nu sunt aplicabile în cauză. Constatând legalitatea actului administrativ contestat, prima instanță a admis cererile de intervenție accesorie formulate de Ministerul Apărării Naționale și Consiliul Județean Dolj și a respins excepția de nelegalitate invocată de reclamanți. 2. Calea de atac exercitată. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta S.I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 1 și art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă aduce, în esență, următoarele critici sentinței recurate: - prima instanță nu a ținut seama de normele speciale în domeniul proprietăților preluate abuziv, fără titlu, de statul român în perioada 1950 -1989, care se aplică cu prioritate în raport de cele de drept comun referitoare la regimul proprietății publice; - nu s-a ținut seama că la data emiterii actului normativ atacat reclamanții purtau litigii în domeniul proprietății în temeiul Legii nr. 247/2005, astfel că Guvernul nu putea dispune asupra terenului în cauză: - au fost ignorate prevederile art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998; - H.G.

nr. 311/2008 nu respectă prevederile art. 12 lit. a) și c), art. 14 din Legea nr. 24/2000 care, în opinia recurentei, prevăd că bunurilor imobile asupra cărora există proceduri judiciare nu li se poate schimba regimul juridic conform Legii nr. 213/1998 care reprezintă dreptul comun în raport de dispozițiile speciale în materia dreptului de proprietate; - instanța nu a solicitat și analizat toate actele ce au stat la baza emiterii H.G. nr. 311/2008. Au fost depuse de recurentă și note scrise, reiterându-se în cuprinsul acestora criticile expuse în cererea de recurs. Consiliul Județean Dolj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind criticile neîntemeiate și susținând, în esență, că bunul în litigiu nu se află în proprietatea recurenților, astfel că nu justifică un drept vătămat, iar H.G.

nr. 311/2008 a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale. Guvernul României, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind sentința recurată ca legală și temeinică și susținând, în esență, că recurenta nu dovedește vătămarea adusă drepturilor sale prin emiterea H.G. nr. 311/2008, care este legală sub toate aspectele impuse de Legea nr. 213/1998 și Legea nr. 24/2000. Ministerul Apărării Naționale prin concluziile scrise a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală. 3. Soluția instanței de recurs. Înalta Curte, analizând recursul în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente, apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente.

H.G. nr. 311/2008 privește schimbarea titularului dreptului de proprietate și de administrare asupra unei părți dintr-un imobil aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării. Potrivit art. 1 și art. 2 din H.G. nr. 311/2008, s-a aprobat transmiterea unei părți dintr-un imobil identificat în Anexa 1 din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Apărării în domeniul public al județului Dolj și în administrarea Consiliului Județean Dolj, cu destinația de utilitate publică. Potrivit art. 2 din aceeași hotărâre s-a aprobat transmiterea unei părți dintr-un imobil aflat în domeniul public, constând în pista de decolare/ aterizare, căi rulante și bretele de acces, identificată în Anexa 2, din administrarea Ministerului Apărării în administrarea Consiliului Județean Dolj.

Procedura de schimbare a titularului dreptului de proprietate și de administrare asupra respectivelor imobile respectă prevederile art. 9 alin. (1), art. 12 alin.(1) și (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare. Întrucât obiectul litigiului îl constituie legalitatea H.G. nr. 311/2008, în mod corect instanța de fond a apreciat că nu poate analiza valabilitatea titlului prin care a fost preluat terenul de către stat. Prin urmare, nefiind în discuție un astfel de litigiu și niciunul decurgând din legile în domeniul proprietății, este evident că prezentei cereri nu-i sunt incidente dispozițiile speciale din acest domeniu invocate de recurentă și nici nu putea fi analizată prin prisma dispozițiilor art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998.

Este adevărat că la momentul emiterii H.G. nr. 311/2008 reclamanta purta litigii la instanțele judecătorești privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,73 ha teren, însă aceasta nu a dovedit că i-a fost reconstituit acest drept care să justifice un drept vătămat în raport de operațiunea de schimbare a titularului dreptului de proprietate sau de administrare. Mai mult, prin H.G. nr. 311/2008 s-a schimbat doar titularul dreptului de proprietate și administrare nu și apartenența terenului la domeniul public. În altă ordine, nu s-au făcut dovezi că hotărârea de Guvern prin care s-a atestat domeniul public al statului care cuprinde și terenul ce a făcut și obiectul H.G.

nr. 311/2008 a fost atacată. Față de această situație, în condițiile în care nu s-a atacat hotărârea de Guvern de stabilire a apartenenței terenului la domeniul public, este lipsită de finalitate cererea de față sub aspectul vocației prezentate de reclamantă în privința dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,73 ha despre care se susține că este situat în zona Aeroportului Craiova. În concluzie, toate criticile recurentei-reclamante din această perspectiva sunt nefondate. Criticile referitoare la faptul că H.G. nr. 311/2008 nu respectă prevederile art. 12 lit. a) și c), art. 14 din Legea nr. 24/2008, sunt nefondate. H.G. nr. 311/2008 nu se află în conexiune cu legile speciale în domeniul proprietății și nu se află într-o relație de la general la special cu acestea, fiind emisă în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, art. 9 alin. (1) și art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/1998, cu modificările și completările ulterioare.

Este nefondată și critica potrivit căreia din motivarea hotărârii recurate nu rezultă că instanța a solicitat și analizat toate actele care au stat la baza emiterii H.G. nr. 311/2008. Această critică este generică, fără a se preciza expres ce acte mai puteau fi solicitate și depuse la dosarul cauzei, cu înrâurire asupra soluției pronunțată în cauză. De altfel, la dosarul cauzei au fost depuse de autoritatea pârâtă actele ce au stat la baza H.G. nr. 311/2008. Față de toate considerentele expuse, Înalta Curte apreciază că nu se poate reține motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., sentința recurată fiind legală și temeinică, astfel că în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc.

civ., va respinge recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.I., S.N., B.M. și S.I.T.S. împotriva sentinței nr. 130 din 14 martie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 iunie 2011