ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4295/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin decizia nr. 1359/R-CONT din 16 decembrie 2009

Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, a respins cererea formulată de contestatorul P.G.L.M., prin procurator P.S.,

având ca obiect contestație la încheierea nr. 37 din 22 mai 2009 a Curții de Apel Pitești, contestație la încheierea nr. 36/2009 a Curții de Apel Pitești,

contestație la decizia nr. 570/R-CC din 22 mai 2009 a Curții de Apel Pitești și contestație la încheierea nr. 36 din 22 mai 2009 a Curții de Apel Pitești.

Pentru a pronunța această soluție

instanța de fond a reținut că în speță contestatorul a formulat contestație împotriva

unei încheieri prin care a fost respinsă o cerere de recuzare, contestație împotriva

unei încheieri prin care a fost respinsă cererea privind lămurirea deciziei nr.

374 din 9 aprilie 2009, contestație împotriva deciziei nr. 374 din 9 aprilie

2009 prin care a fost respinsă contestația în anulare, contestație la modul de

redactare a deciziei nr. 570/R-CC din 22 mai 2009 și a încheierii nr. 36 din 22

mai 2009.

În motivarea cererilor formulate au

fost indicate ca temei de drept dispoziții din Constituția României (art. 16,

art. 21, art. 53, art. 56 etc.), din Codul de procedură civilă (art. 34, art. 35,

art. 103, art. 105, art. 304 pct. 1-9 etc.), Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, art. 105 pct. 2 și 3 din Legea nr. 161/2003, art. 4 din Legea nr. 303/2004

și Legea nr. 554/2004.

Instanța a reținut faptul că în

dezvoltarea pretinselor contestații, titularul acestora a exprimat punctele de

vedere și nemulțumirea în legătură cu soluționarea cauzelor ce au alcătuit

obiectul încheierilor și deciziilor menționate.

S-a apreciat că, raportând

susținerile din cererea ce face obiectul sesizării instanței la dispozițiile

legale pe care s-a întemeiat, rezultă că acestea din urmă nu au nici o legătură

cu situația de fapt la care se referă.

S-a mai reținut în considerentele

hotărârii atacate că în cauză s-au formulat contestații la încheieri și decizii

irevocabile, ce nu mai pot fi atacate decât în cazurile și condițiile prevăzute

de lege, pe care contestatorul nu le-a indicat.

Împotriva acestei hotărâri,

contestatorul P.G.L.M. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Examinând cu prioritate, în conformitate

cu dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității invocată

din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, drept pentru care

va respinge recursul ca inadmisibil, pentru considerentele

ce se vor arăta în continuare.

Prin acțiunea introductivă de

instanță, recurentul-contestator a contestat: încheierea nr. 37 din 22 mai

2009, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, prin care a fost respinsă o cerere

de recuzare, încheierea nr. 36 din 22 mai 2009, pronunțată de aceeași instanță,

prin care a fost respinsă cererea privind lămurirea deciziei nr. 374 din 9

aprilie 2009, decizia nr. 570/R-CC din 22 mai 2009 privind respingerea

contestației în anulare formulată împotriva deciziei nr. 374/R-C din 9 aprilie

2009, precum și modul de redactare a acestor încheieri și decizii.

Asupra cererii contestatorului,

reținând în mod corect că susținerile acestuia, raportate la dispozițiile legale

invocate, nu au nici o legătură cu situația de fapt la care se referă, precum

și faptul că au fost contestate încheieri și decizii irevocabile, Curtea de

apel s-a pronunțat printr-o decizie irevocabilă.

Prin urmare, dat fiind caracterul irevocabil

al deciziei recurate și având în vedere dispozițiile art. 320 alin. (3) C. proc.

civ., potrivit cărora hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi

de atac ca și hotărârea atacată, aceasta nu mai poate fi supusă recursului,

întrucât s-ar deschide calea recursului la recurs.

Aceste dispoziții legale reprezintă

expresia procedurală a principiului „accesoriul urmează soarta principalului”,

în sensul că o contestație în anulare are, sub aspect procedural, un caracter

accesoriu în raport cu judecata propriu-zisă în fond sau în recurs.

Înalta Curte constată că, în speță,

hotărârile atacate inițial prin intermediul contestației în anulare formulată

de recurentul P.L.M. (încheierea nr. 37 din 22 mai 2009, încheierea nr.

36/2009, decizia nr. 374 din 09 aprilie 2009 și decizia nr. 570R-CC din 22 mai

2009 ale Curții de Apel Pitești) sunt încheieri, respectiv hotărâri,

irevocabile, nesusceptibile de a face obiectul vreunui recurs ulterior.

Dispozițiile legale incidente,

menționate anterior, fac inadmisibilă formularea unui recurs împotriva

contestației în anulare îndreptată împotriva acestora.

Declarând recurs împotriva unei

hotărâri irevocabile, contestatorul nu s-a conformat condiției specifice de

admisibilitate a recursului în această materie, încălcând dispozițiile art. 299

alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora

sunt supuse

recursului „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și,

în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate

jurisdicțională".

Din interpretarea

textului de lege menționat rezultă că hotărârile judecătorești care potrivit

legii sunt irevocabile nu mai pot fi atacate cu recurs.

Cum decizia nr. 1359/R-CONT

din 16 decembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, nu se circumscrie categoriilor de hotărâri prevăzute

de art. 299 alin. (1) C. proc. civ., fiind irevocabilă, recursul declarat în

cauză urmează a fi respins ca inadmisibil.

În consecință, în raport de cele mai

sus reținute și față de dispozițiile art. 137 C. proc. civ., cu referire la

dispozițiile art. 299 alin. (1) și ale art. 320 alin. (3) C. proc. civ.,

recursul va fi respins ca inadmisibil.

De asemenea, Înalta Curte reține că admiterea

excepției inadmisibilității cererii recurentului P.G.L.M. face de prisos

examinarea celorlalte cereri și susțineri ale acestuia formulate în prezenta

cale de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de P.G.L.M. împotriva

deciziei civile nr. 1359/R-CONT din 16 decembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca

inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 13

octombrie 2010.