ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2382/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2382/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 5/P din 16 decembrie 2008, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, admițând acțiunea disciplinară formulată de Comisia de disciplină pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii împotriva doamnei C.A.S., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamț, în baza art. 100 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a aplicat acestui procuror, sancțiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată.
Împotriva Hotărârii din 16 decembrie 2008 a CSM, prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 13 ianuarie 2009, doamna procuror Cătană Alina Simona a declarat recurs. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 13 ianuarie 2009, doamna procuror C.A.S.
a învestit Înalta Curte de Casație și Justiție cu recursul declarat „împotriva deciziei date de acest for (CSM) la data de 16 decembrie 2008” La termenul din data de 26 martie 2009, stabilit pentru judecarea recursului, Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând că recurenta nu și-a indicat corect adresa de domiciliu, nu a precizat numărul hotărârii atacate, nu a timbrat legal cererea de recurs, precum și faptul că la data de 16 decembrie 2008 - la care a făcut referire recurenta, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a avut ședință, recursul fiind și nemotivat, a apreciat că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina pârâtei-recurente, astfel încât, în temeiul art. *155¹ alin. (1) C. proc.
civ., a suspendat judecarea cauzei. Ulterior, cauza a fost repusă pe rol, întrucât a rămas în nelucrare timp de un an, în vederea discutării excepției de perimare. Printr-un memoriu înregistrat la dosarul cauzei la data de 5 mai 2020, recurenta C.A.S. a solicitat instanței respingerea excepției ca neîntemeiată. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
Cum, în cauză, nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda perimarea, potrivit prevederilor art. 249 - 251 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispozițiilor art. 252 alin. (1) din același cod, constatându-se din oficiu perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Constată perimat recursul declarat de C.A.S., împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 16 februarie 2008. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.