ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.02.2011

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 503/2011

HOTĂRÂRE
03.02.2011
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 503/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta SC U.A. SA București

(fostă U.V.I.G.) în contradictoriu cu pârâții SC L.H. SA și SC T.P. SRL, a

formulat la 19 iunie 2009 cerere în constatarea nulității absolute a

contractului de leasing financiar încheiat între cele două părți și pe cale de

consecință, să se dispună, anularea acestuia și restituirea prestațiilor

executate, precum și anularea actului subsecvent constând în contractul de

asigurări pentru riscul de neplată a creditului încheiat între SC L.H. SA și U.A.

SA cererea care a fost precizată ulterior la 29 octombrie 2009.

La 2 decembrie 2009 reclamanta SC U.A.

SA a depus o nouă cerere de precizare la acțiune prin care învederează că solicită

și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.28/16

mai 2008, încheiat între SC D.P. SRL și SC I.F.N. L.H. SA, iar pe cale de

consecință și anularea contractului de leasing financiar nr. ECH 5 din 15 mai

2008 încheiat între SC I.F.N. L.H. SA și SC T.R. SRL și a celui de asigurare

nr. AC 140037, încheiat între SC I.F.N. L.H. SA și SC U.A. (fosta U.V.I.G. SA).

Prin aceeași cerere precizatoare,

reclamanta a indicat valoarea în lei a obiectului fiecăruia dintre cele trei

contracte a căror nulitate se solicită, astfel că prin încheierea de ședință

din 10 decembrie 2009 s-a constatat că reclamanta datorează pentru cele 3

capete de cerere o taxă judiciară de timbru de 25.777 lei, din care a achitat

numai 1.012 lei, dispunându-se citarea acestei cu diferența taxei de timbru.

Tribunalul București, secția a VI-a comercială,

prin sentința nr. 855 din 4 februarie 2010 a admis excepția de insuficiență timbrare și a anulat ca insuficient timbrată cererea reclamantei U.A. SA București

în contradictoriu cu pârâtele SC T.P. SRL Constanța, I.F.N. L.H. SA București

și SC D.P.SRL prin lichidator judiciar C.T.R. I.P.U.R.L. Constanța.

Prin decizia comercială nr. 264 din 4

iunie 2010 Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a respins ca

nefondat apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii instanței de fond.

Împotriva menționatei decizii,

reclamanta SC U.A. SA București a declarat recurs, invocând dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie

admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre

soluționare la instanța de fond.

Analizând recursul reclamantei

conform dispozițiilor art. 301 C. proc. civ., care prevăd în mod expres că

termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu

dispune altfel, raportate la art. 137 C. proc. civ., Curtea va respinge ca

tardiv declarat recursul acesteia.

Conform art. 129 C. proc. civ.,

părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile,

ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător.

Termenul de recurs având caracter

imperativ, nerespectarea acestuia atrage potrivit art. 103 alin. (1) C. proc.

civ., decăderea părții din dreptul de a exercita această cale de atac, afară de

cazul când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus

de voința sa, excepția tardivității putând fi invocată de orice parte

interesată, precum și de instanță, din oficiu.

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului, rezultă că decizia comercială nr. 264 din 4 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, i-a fost comunicată reclamantei la data de

2 iulie 2010, iar recursul a fost declarat la data de 20 iulie 2010, conform

datei de pe ștampila poștei (fila 5 și 23 dosar recurs) deci cu depășirea

termenului de 15 zile prevăzut de lege.

Față de dispozițiile legale

menționate, cum în cauză nu există nici motive de ordine publică ce ar putea fi

invocate,instanța pe cale de consecință va respinge recursul reclamantei ca

tardiv declarat.

Respinge ca tardiv declarat recursul formulat de

reclamanta U.A. SA București împotriva deciziei comerciale nr. 264 din 4 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 3

februarie 2011.

Sursă