ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2464/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 12

septembrie 2008, reclamanta D.G.I.T.L. Sector 4, a chemat în judecată P.M.B. – D.G.E., solicitând anularea procesului verbal din data de 04 iunie 2008,

întocmit ca urmare a controlului efectuat în perioada 26 martie – 18 aprilie

2008, pentru verificarea modului în care au fost încasate și virate impozitele

și taxele locale care constituie surse de venit ale C.G.M.B.

În motivarea cererii sale,

reclamanta a susținut nelegalitatea controlului, arătând că verificarea efectuată

nu putea avea ca temei legal H.C.G.M.B. nr. 301/2006, invocată de organul de

control, această hotărâre fiind anulată prin hotărâre judecătorească definitivă

și irevocabilă, astfel încât nu mai produce efecte juridice.

Se mai arată că pârâta nu avea

competența de a efectua un astfel de control, întrucât între reclamantă și

pârâtă nu există un raport de subordonare nici din punct de vedere

administrativ și nici din punct de vedere financiar - contabil.

Pe fondul cauzei, reclamanta a mai

susținut că nici unul din impozitele și taxele ce s-au stabilit a fi virate nu

se cuvin pârâtei.

Prin

Sentința civilă nr. 3434 din 21 octombrie 2009, Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, căreia cauza i-a revenit spre

competentă soluționare prin declinare de la Tribunalul București, a admis acțiunea și a anulat procesul-verbal din 04 iunie 2008, emis de

pârâtă.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța de fond a reținut că prin actul administrativ contestat s-a consemnat

obligația reclamantei de virare a unor sume reprezentând taxă de publicitate,

venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat, fond de

stimulente constituit și amenzi aplicate de alte autorități ale statului, în

cuprinsul acestui act precizându-se că temeiul juridic al controlului efectuat

este H.C.G.M.B. nr. 301/2006.

Instanța de fond a mai reținut că,

întrucât această hotărâre de Consiliu era, la data controlului, anulată

printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă și, având în vedere că efectul anulării

unui act este desființarea acestuia de la data la care a fost emis, este

evident că nu pot fi recunoscute efecte produse valabil ale H.C.G.M.B. nr. 301/2006.

În aceste condiții, instanța a

constatat că măsurile dispuse prin procesul-verbal contestat sunt nelegale, iar

această împrejurare nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, fără a

mai fi necesară analizarea celorlalte critici de nelegalitate invocate de către

reclamantă.

Împotriva acestei hotărâri, pârâta P.M.B.

– D.G.E. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului, recurenta -

pârâtă a susținut, în esență, că hotărârea judecătorească prin care a fost

anulată H.C.G.M.B. nr. 301/2006 a devenit irevocabilă la data de 30 noiembrie 2007,

iar controlul, deși a fost efectuat în perioada 26 martie 2008 – 18 aprilie 2008,

a constat în verificări ale operațiilor economico - financiare cuprinse în

intervalul 03 ianuarie 2007 – 30 noiembrie 2007.

Recurenta - pârâtă a arătat că,

astfel, efectuarea controlului s-a realizat cu respectarea H.C.G.M.B. nr. 301/2006,

care era obligatorie pentru autoritățile publice locale organizate în

sectoarele Municipiului București până la data de 30 noiembrie 2007.

Analizând actele și lucrările

dosarului, precum și sentința atacată, în raport de motivele de recurs formulate,

cât și din oficiu, în baza art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată

că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție

instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

P.M.B., prin D.G.E., a efectuat în

perioada 26 martie – 18 aprilie 2008 o verificare prin sondaj la D.G.I.T.L.

Sector 4, asupra modului în care au fost încasate și virate impozitele și

taxele locale care constituie surse de venit ale C.G.M.B.

Potrivit procesului verbal de

constatare încheiat cu acest prilej la data de 04 iunie 2008, verificarea a

fost efectuată în conformitate cu H.C.G.M.B. nr. 301/2006 privind repartizarea

pe bugete componente a veniturilor bugetului local al Municipiului București pentru

anul 2007.

Or, din conținutul acestei hotărâri

nu rezultă posibilitatea efectuării unui astfel de control și, mai mult, în

perioada în care s-a făcut verificarea, respectiv 26 martie – 18 aprilie 2008, H.C.G.M.B.

nr. 301/2006 nu mai putea fi invocată drept temei legal, aceasta fiind anulată

definitiv și irevocabil la data de 30 noiembrie 2007, prin Decizia nr. 2157

pronunțată de Curtea de Apel București.

Astfel, nelegalitatea acestui act

administrativ a fost în mod corect constatată de instanța de fond, ca o

consecință a necompetenței funcționale a recurentei - pârâte de a mai efectua

verificări pentru perioada 26 martie – 18 aprilie 2008 în baza H.C.G.M.B. nr. 301/2006,

hotărâre care a fost anulată prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

S-a avut în vedere faptul că prin

decizia civilă nr. 2157, pronunțată de Curtea de Apel București, la data de 30

noiembrie 2007, a fost anulată Hotărârea nr. 301/2006 a C.G.M.B. și în

consecință, această hotărâre nu mai producea efecte pentru a constitui temeiul

juridic al operațiunii de control efectuate și al actelor administrative

subsecvente, întocmite de recurenta - pârâtă pentru finalizarea verificării de

conturi la serviciul public intimat în cauză.

Recurenta a invocat în mod neîntemeiat

dispozițiile art. 23 din Legea nr. 554/2004, în ceea ce privește efectele

pentru viitor ale hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, prin

care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ,

întrucât nici anterior pronunțării deciziei civile nr. 2157 din 30 noiembrie

2007 nu mai era aplicabilă H.C.G.M.B. nr. 301/2006, a cărei executare fusese

deja suspendată prin sentința civilă nr. 1456 din 28 februarie 2007 pronunțată

de Tribunalul București.

În consecință, actul normativ

aplicat de către recurentă nu mai producea efecte juridice în perioada supusă

verificării și nici la data efectuării controlului finalizat prin procesul - verbal

de constatare dedus judecății, care din acest motiv a fost corect anulat de

instanța de fond.

Pe de altă parte, D.G.I.T.L. Sector 4 a fost înființată în baza H.C.L. Sector 4 nr. 14/2001, ca serviciu public cu personalitate juridică

care funcționează sub autoritatea C.L. Sector 4, nefiind subordonată nici

administrativ și nici financiar contabil vreunei alte autorități publice locale

sau centrale și cu atât mai puțin P.M.B.

Mai mult, nici H.C.G.M.B. nr. 210/1999,

invocată pe parcursul soluționării cauzei drept temei al efectuării controlului,

nu are aplicare în cauză, întrucât potrivit acestei hotărâri, P.M.B. poate

efectua control doar asupra compartimentelor de specialitate din cadrul

primăriilor de sector, iar D.G.I.T.L. Sector 4 nu are acest statut.

Mai mult, potrivit art. 7 din

hotărârea anterior menționată, atribuții de verificare are numai D.I.T.L. și M.L.P.M.B.,

or, în cauză, controlul s-a efectuat de către D.G.E.

Rezumându-se la verificarea

aspectelor legate de competența pe care P.M.B. o avea în verificarea D.G.I.T.L.

Sector 4, în mod corect Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a constatat că procesul verbal contestat este nelegal,

fiind încheiat de o autoritate administrativă prin depășirea competențelor sale,

că măsurile dispuse prin acesta sunt nelegale, iar această împrejurare nu poate

fi înlăturată decât prin anularea actului, fără a mai fi necesară analizarea

celorlalte critici de nelegalitate invocate de către reclamantă.

Pentru considerentele arătate,

constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii

pronunțate de instanța de fond, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1)

teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004

modificată, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de P.M.B.

– D.G.E., împotriva sentinței civile nr. 3434 din 21 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 12 mai 2010.