ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 512/2012

Asupra recursului declarat de revizuent; Pe baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 21 CE din 07 iunie 2011 Tribunalul Tulcea a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de revizuent. Pentru a pronunța această hotărâre, în esență, s-a reținut că: I.V. a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 174 C. pen. S-a reținut că condamnatul a formulat cerere de revizuire prin care a învederat că în timpul cercetărilor nu s-au administrat toate probele, în special în cererea scrisă referindu-se la martorul T.I., care nu a fost lăsat să dea declarație. Pentru a fi soluționată cererea de revizuire au fost atașate dosarele.

Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia penală nr. 100/P din 13 septembrie 2011 a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuent, apreciind că în mod corect instanța de fond a respins cererea de revizuire, ca inadmisibilă. Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, revizuentul a declarat recurs, reluând motivele invocate în cererea introductivă, lăsând la aprecierea instanței admiterea recursului. Recursul este nefondat. Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare împotriva sentințelor penale definitive și poate deveni admisibilă doar în condițiile existenței unuia dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de lege.

Articolul 394 C. proc. pen. prevede 5 cazuri, printre ele neregăsindu-se niciunul din motivele invocate de revizuent, motiv pentru care instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnat, sentință menținută de instanța de control judiciar. În speță, condamnatul nu a indicat faptele sau împrejurările necunoscute de instanță la momentul pronunțării hotărârii de condamnare și nici nu a făcut dovada săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă de vreun martor, sau orice probă care să conducă la admiterea revizuirii. În aceste condiții, corect instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire, iar instanța de apel a respins apelul revizuentului, și pentru considerentele arătate recursul declarat de revizuient va fi respins ca nefondat în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul I.V. împotriva deciziei penale nr. 100/P din 13 septembrie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie. Obligă recurentul-revizuient la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 21 februarie 2012.