ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7/2011

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 680 din 5 mai 2009, Tribunalul București, secția a IV-a

civilă, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul O.D. în

contradictoriu cu pârâta O.N.B., sens în care a dispus obligarea pârâtei să

plătească reclamantului suma de 11.534,23 RON cu titlu de daune, precum și suma

de 1.040 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Această sentință a fost atacată cu apel de către

ambele părți.

Prin decizia civilă nr. 20/A din 22 ianuarie 2010,

Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind

proprietatea intelectuală, a admis excepția netimbrării apelului declarat de

reclamant, cu consecința anulării acestui apel, ca netimbrat, și a respins

apelul declarat de pârâtă, ca nefondat.

Admiterea excepției netimbrării apelului

reclamantului a fost justificată de Curte pe neîndeplinirea de către parte a

obligației legale de timbrare până la terminarea ședinței de judecată de la

termenul la care a fost citată cu mențiunea timbrării. In drept, s-a reținut

incidența dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.

Pentru a respinge apelul pârâtei, Curtea a reținut,

în esență, că hotărârea primei instanțe a fost dată cu aplicarea corectă a

dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 8/1996.

Decizia Curții a fost atacată cu recurs de către

reclamant, care a criticat-o ca fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a

legii (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.).

In dezvoltarea acestui motiv, recurentul a arătat că

instanța de apel a anulat, în mod greșit, apelul său pentru netimbrare, în

condițiile în care el a achitat taxa judiciară de timbru până la termenul

acordat în acest scop — 7 ianuarie 2010, iar faptul că recipisa de consemnare a

taxei de timbru nu a ajuns la dosar nu-i este imputabil.

Astfel, la data de 28 decembrie 2009 a trimis prin

poștă, cu confirmare de primire, motivele de apel însoțite de taxa judiciară de

timbru în cuantum de 20 lei (chitanța) și timbrul judiciar de 0,15 lei, cum de

altfel i se pusese în vedere prin citația emisă pentru termenul din 7 ianuarie 2010.

Din încheierea de ședință de la acest termen rezultă

că la dosarul cauzei au ajuns numai motivele de apel însoțite de timbrul

judiciar, deși în plicul cu care au fost trimise acestea se afla și taxa de

timbru.

De altfel, faptul că obligația de timbrare a fost

satisfăcută anterior trimiterii motivelor de apel rezultă și din cuprinsul

chitanței, care atestă plata taxei de timbru la data de 28 decembrie 2009,

fiind absurd să se considere că în plicul cu motivele de apel a existat numai

timbrul judiciar, nu și taxa de timbru, deși aceasta fusese plătită înainte.

La cererea de recurs a fost anexată copia chitanței,

emisă de Agenția Fiscală a Consiliului Local al Municipiului Constanța.

Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare în termenul

legal.

Recursul este fondat, potrivit celor ce se vor arăta

în continuare:

Este adevărat că în dosarul de apel nu există

chitanța de plată a taxei judiciare de timbru aferentă apelului declarat de

reclamant, ci numai timbrul judiciar.

Conform celor reținute de instanța de apel în

încheierea de dezbateri de la termenul din 7 ianuarie 2010, numai timbrul

judiciar datorat de reclamantul-apelant este atașat motivelor de apel, care au

fost expediate prin poștă.

Expedierea prin poștă, odată cu motivele de apel, a

timbrului judiciar, coroborată cu faptul dovedit în recurs, acela că taxa

judiciară de timbru aferentă apelului reclamantului a fost plătită anterior

expedierii prin poștă a motivelor de apel, permite să se prezume, pe temeiul art.

1203 C. civ., că și chitanța de plată a taxei judiciare de timbru a fost

expediată odată cu motivele de apel.

Astfel, din chitanța emisă de Agenția Fiscală a

Consiliului Local al Municipiului Constanța, depusă în copie în recurs, rezultă

că reclamantul O.D. a achitat taxa judiciară de timbru datorată în apel la data

de 28 decembrie 2009.

Această dată este anterioară celei la care

reclamantul a expediat prin poștă motivele de apel, respectiv 30 decembrie 2009,

conform ștampilei poștei de pe plicul de la dosarul de apel, fiind greu de

presupus că, în atare condiții, numai timbrul judiciar a fost trimis de parte

la dosar odată cu motivele de apel, nu și chitanța de plată a taxei judiciare

de timbru, aceasta cu atât mai mult cu cât în finalul motivelor de apel

reclamantul făcuse mențiunea că atașează taxa judiciară de timbru și timbrul

judiciar.

Așa fiind, reținând că taxa judiciară de timbru

aferentă apelului reclamantului era achitată la termenul la care au avut loc

dezbaterile asupra apelului și că ea fusese trimisă la dosar anterior acestui

moment, odată cu motivele de apel și timbrul judiciar, Înalta Curte apreciază

că soluția de anulare a apelului reclamantului ca netimbrat a fost dată cu

aplicarea greșită a dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997,

care condiționează anularea unei cereri de neachitarea taxelor judiciare de

timbru până la termenul stabilit de instanță.

Pe cale de consecință, fiind întrunite cerințele

cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., urmează ca

recursul reclamantului să fie admis pe temeiul art. 312 alin. (1), (3) și (5)

raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu consecința casării deciziei

recurate în parte și trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță,

pentru rejudecarea apelului reclamantului, în a cărui cercetare pe fond nu s-a

intrat; celelalte dispoziții ale deciziei recurate, referitoare la soluția dată

apelului pârâtei, vor fi menținute, nefăcând obiectul recursului exercitat în

cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul O.D. împotriva

deciziei civile nr. 20/A din 22 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția

a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

Casează în parte decizia recurată și trimite cauza

spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru rejudecarea apelului declarat de

reclamant împotriva sentinței civile nr. 680 din 5 mai 2009 a Tribunalului

București, secția a IV-a civilă.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 ianuarie

2011.