ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 184/2011

Asupra cererii de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 156 din 15 iunie 2010, Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta B.(N.)D.D., în contradictoriu cu autoritățile pârâte Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Centru Internațional pentru învățământ Superior Tehnoeconomia Europeană. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că facultatea absolvită de reclamantă la instituția Centru Internațional pentru învățământ Superior Tehnoeconomia Europeană nu este acreditată sau autorizată în condițiile art. 5 din Legea nr. 88/1993, iar conform adresei nr. 11098 din 20 martie 2009 emisă de Ministerul învățământului, Cercetării și Inovării, acesta instituție nu face parte din categoria instituțiilor de învățământ superior particular autorizate sau acreditate să funcționeze.

Concluzionând, instanța de fond a apreciat că în mod corect, în aceste condiții, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a refuzat reclamantei acordarea avizului favorabil pentru transformarea postului pe care aceasta l-a deținut până la obținerea diplomei. Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta B.(N.)D.D. criticând soluția pronunțată ca netemeinică și nelegală.

Recurenta a arătat faptul că hotărârea instanței de fond este lovită de nulitate absolută, întrucât cauza a fost soluționată fără îndeplinirea legală a procedurii de citare cu pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, precizând că aceasta a fost citată în mod greșit la adresa din București, sector 3, deși sediul acesteia se află in București, sector 5. Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului formulat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele ce urmează.

Analizând actele și lucrările dosarului, înalta Curte a constatat că, motivul invocat de recurentă nu poate fi reținut, pe de o parte pentru că, așa cum rezultă din actele dosarului, pentru termenul la care a fost soluționată cauza în fond, pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici deși citată la adresa din București, sector 3, a depus întâmpinare prin care și-a precizat punctul de vedere cu privire la acțiunea reclamantei, astfel că nu se poate reține că i s-a produs acesteia vreo vătămare, viciul de procedură fiind acoperit prin depunerea întâmpinării de către aceasta. In aceste condiții, Înalta Curte constată că, în cauză, nu poate fi vorba de o vătămare produsă pârâtei care să atragă nulitatea hotărârii.

Pe de altă parte, conform art. 108 alin. (2) C. proc. civ., nulitățile relative nu pot fi declarate decât la cererea părții care are interes să le invoce, în speță, această parte nefiind recurenta. Pentru aceste considerente, văzând că nu sunt motive de modificare sau casare a sentinței atacate, în temeiul art. 312 C. proc. civ, Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat B.(N.)D.D. împotriva sentinței nr. 156 din 15 iunie 2010 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2011.