ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 343/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Hotărârea nr. 1890 din 29 octombrie 2009 emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus promovarea într-o funcție de execuție la Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal a judecătorilor T.G.C. și V.N., judecători la Tribunalul Suceava, ca urmare a valorificării rezultatului obținut la concursul de promovare din data de 31 mai 2009, începând cu data de 15 noiembrie 2009. - promovarea într-o funcție de execuție la Curtea de Apel Suceava, secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a judecătoarei C.G., judecătoare la Tribunalul Suceava, ca urmare a valorificării rezultatului obținut la concursul de promovare din data de 31 mai 2009. - promovarea într-o funcție de execuție la Curtea de Apel Suceava a judecătorilor C.A.

judecător la Tribunalul Iași și H.L.M. – judecător la Tribunalul Iași, ca urmare a valorificării rezultatului obținut la concursul de promovare din data de 31 mai 2009, începând cu data de 15 noiembrie 2009. Pentru a hotărî astfel, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut, în esență, următoarele: Potrivit art. 30 alin. (2) din Regulament, prevederile art. 28 alin. (3), conform cărora promovarea în funcțiile de execuție vacante sau pe loc a candidaților declarați admiși la concurs se poate face în ordinea mediilor obținute, în limita numărului de posturi aprobate, se aplică în mod corespunzător. A mai arătat Plenul Consiliului Superior al Magistraturii că promovarea efectivă la Curțile de apel se face în raport de opțiunea candidatului referitoare la secție, exprimată cu ocazia înscrierii la concurs.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, recurenta C.M.N. invocând în drept prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., art. 30 coroborat cu art. 27, art. 28, art. 6 alin. (3) și (4) și art. 16 alin. (2) lit. a) din Hotărârea nr. 621 din 21 septembrie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, art. 1, art. 8, art. 19 din Legea nr. 554/2004, art. 998 – 999 C. civ. solicitând admiterea recursului, anularea art. 1 din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1890 din 29 octombrie 2009 în ceea ce privește promovarea la Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin valorificarea rezultatelor obținute la concursul de promovare în funcții de execuție organizat în data de 31 mai 2009 a judecătorilor T.G.C.

și V.N.; - să fie obligat Consiliul Superior al Magistraturii să emită o nouă hotărâre prin care să dispună promovarea recurentei la Curtea de Apel Suceava, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin valorificarea rezultatelor obținute la concursul de promovare în funcții de execuție a judecătorilor organizat în data de 31 mai 2009, - să fie obligat Consiliul Superior al Magistraturii la plata de daune materiale reprezentând diferența dintre îndemnizația încasată pentru funcția de judecător de tribunal și cea care i s-ar fi cuvenit recurentei pentru funcția de judecător de Curte de Apel începând cu data promovării sale efective la Curtea de Apel Suceava, actualizate cu rata inflației la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii de recurs s-a arătat că Hotărârea nr. 1890 din 29 octombrie 2009 este nelegală, întrucât promovarea efectivă la Curtea de Apel Suceava a judecătorilor T.G.C. și V.N., la Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor art. 30 coroborate cu art. 27, art. 28, art. 6 alin. (3), (4) și art. 16 alin. (2) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2006, respectiv la data emiterii hotărârii la secția pentru care au optat cei doi judecători, la înscrierea la concurs nu existau locuri vacante. Se arată că la data emiterii Hotărârii nr. 1890 din 29 octombrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, existau locuri vacante după cum urmează: - 4 locuri la Secția de conflicte de muncă și asigurări sociale, - 2 locuri la Secția penală.

Astfel, în urma Hotărârii nr. 14 din 3 iulie 2009 a Colegiului de conducere a Curții de Apel Suceava prin care s-a stabilit schema de judecători pe fiecare Secție, repartizarea acestora pe secții, în urma Hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1199 din 9 iulie 2009 de promovare a unor judecători la Curtea de Apel Suceava, a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 628 din 17 septembrie 2009 privind delegarea d-nei judecător M.M.R.D. (judecător în cadrul Secției comerciale de contencios administrativ și fiscal al Curții de Apel Suceava - în funcția de președinte al Secției pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale) precum și a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 764 din 24 septembrie 2009 privind transferul d-lui judecător D.A.L.

la Curtea de Apel Suceava, secția privind conflicte de muncă și asigurări sociale, la Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel Suceava, – existau 3 posturi de execuție vacante, la care se adaugă postul aferent președintelui de secție, la data emiterii Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1890 din 29 octombrie 2009. Dintre posturile vacante la secția conflicte de muncă, doar unul dintre acestea a fost ocupat prin promovarea d-nei judecător C.G. așa cum rezultă din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1890/2009, promovarea efectivă în funcții de execuție la Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a judecătorilor T.G.C.

și V.N., fiind nelegală, pe locuri fictive, nefiind îndeplinită condiția reglementată de art. 30 coroborat cu art. 27, art. 28, art. 6 alin. (3) și (4) și art. 16 alin. (2) lit. a) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2009. A mai arătat recurenta referitor la comunicările cu nr. 1097/A din 8 septembrie 2009 ale Curții de Apel Suceava reținute în considerentele Hotărârii nr. 1890 din 29 octombrie 2009, că la data acestor comunicări existau vacante două posturi de execuție în cadrul Secției comerciale, contencios administrativ și fiscal și doar unul la Secția conflicte de muncă, aferent președintelui de secție, sunt nereale.

Rezultă așadar că deși Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus prin Hotărârea nr. 1890 din 29 octombrie 2009 promovarea celor 2 judecători la Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, în lipsa vreunui loc vacant, la secția menționată, așa încât aceștia vor funcționa în fapt la Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. Or, promovarea pe locuri vacante fictive, inexistente la Secția unde judecătorii T.G.C. și V.N. puteau să-și valorifice rezultatul obținut de un transfer al acestora la secția unde de fapt existau locurile vacante reprezintă o eludare a dispozițiilor legale cu consecința prejudicierii candidaților care îndeplineau condițiile de promovare pentru Secția cu locuri vacante.

Consideră recurenta că soluția legală pe care trebuia să o dea Plenul Consiliului Superior al Magistraturii era în sensul admiterii cererii acesteia de valorificare și de amânare pentru o dată ulterioară a cererilor de valorificare formulate de judecătorii T.G.C. și V.N. La data de 6 ianuarie 2010, petenții T.G.C. și V.N. au formulat cerere de intervenție în interesul intimatului Consiliul Superior al Magistraturii - invocând în principal excepția lipsei de interes în promovarea recursului, iar în subsidiar solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Au arătat intervenienții că recurenta nu îndeplinește condiția interesului născut și actual, întrucât Hotărârea nr. 1890 din 25 octombrie 2009 nu o prejudiciază în circumstanțele în care promovarea într-o funcție de execuție s-a făcut pe o altă secție decât la cea pentru care a candidat aceasta și în cadrul căreia a solicitat valorificarea rezultatelor obținute la concursul din 31 mai 2005. Faptul că ulterior promovării, Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava a dispus ca intervenienții să activeze în cadrul Secției pentru cauze privind conflicte de muncă – nu are vreo importanță cu privire la interesul recurentei de a solicita desființarea Hotărârii nr. 1890 din 29 octombrie 2009. Solicitarea recurentei de la punctul 2 al cererii de recurs privind emiterea unei hotărâri de promovare a acesteia la Curtea de Apel Suceava prin rezultatele obținute la 31 mai 2009 nu poate justifica un interes, nefiind pronunțată de către intimat o hotărâre în acest sens.

Consideră intervenienții că la data afișării rezultatelor finale ale examenului de promovare din 31 mai 2009 existau 2 posturi libere în cadrul Secției comerciale de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Suceava și situația era neschimbată la data de 9 iulie 2009, data validării examenului de promovare conform practicii Înaltei Curți de Casație și Justiție în această materie, nu mai există nici un impediment legal pentru soluționarea favorabilă a cererilor de valorificare. Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii - a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului declarat ca nefondat. S-a arătat că la data soluționării cererilor de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare a judecătorilor și procurorilor din data de 31 mai 2009, pentru dl T.G.C.

și d-na V.N., erau vacante 2 posturi de execuție în cadrul Secției comerciale, de contencios administrativ și fiscal, conform comunicărilor Curții de Apel Suceava nr. 1097/A din 8 septembrie 2009 și 1169/A din 28 septembrie 2009. Consideră intimatul Consiliul Superior al Magistraturii că a respectat dispozițiile prevederilor art. 27 și art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor constatând existența posturilor vacante așa cum aceste informații i-au fost furnizate de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Suceava, structură ale cărei acte nu are competența legală să le cenzureze.

În ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicită daune materiale se arată că nu se poate reține existența unei fapte ilicite în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii, acesta nu a făcut decât să aplice niște dispoziții regulamentare pe baza unei situații de fapt cum i-a fost prezentată de organele competente. Recurenta a formulat întâmpinare la cererea de intervenție accesorie și a solicitat respingerea excepției lipsei de interes, arătând că are un interes legitim, născut, actual personal și direct în promovarea recursului. Se arată că intimatul trebuia să admită cererea de valorificare a recurentei care la data pronunțării hotărârii contestate îndeplinea condițiile legale.

Consiliul Superior al Magistraturii trebuia să dispună amânarea cererilor de valorificare ale intervenienților. Prejudiciul recurentei este creat prin nepromovarea acesteia la data menționată la o instanță de grad superior. Pe fondul cauzei, se arată că, Consiliul Superior al Magistraturii trebuia să aibă în vedere considerentele reținute cu privire la toate celelalte cereri de valorificare, legalitatea Hotărârii nr. 1890 din 29 octombrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nu poate fi analizată prin raportare la existența locurilor vacante la Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal la data validării rezultatelor examenului de promovare, întrucât intimatul prin hotărârea contestată a analizat existența locurilor vacante la data emiterii hotărârii.

La dosar s-au depus înscrisuri la dovedirea acțiunii. Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate precum și în conformitate cu art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: În ceea ce privește excepția lipsei de interes a recurentei în promovarea acestei cereri. Reclamant poate fi în sensul legii contenciosului administrativ „orice persoană fizică sau juridică dacă îndeplinește condiția de a se considera vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act administrativ, adresat ei sau altui subiect de drept” [art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004]. În cadrul unei acțiuni în contencios administrativ, recunoașterea sau realizarea unui drept ori a unui interes legitim vătămat sunt condiționate de existența unui act administrativ nelegal.

Stabilirea unei vătămări aduse unui drept ori unui interes legitim este deci o problemă de fond care urmează a fi soluționată pe baza probelor administrate. Interesul legitim al recurentei nu se confundă cu noțiunea de interes în sensul de condiție de exercitare a dreptului la acțiune în dreptul procesual civil (să fie legitim, personal și direct, să fie născut și actual) și urmează a fi analizat o dată cu criticile de nelegalitate ale actului administrativ contestat, Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1890 din 29 octombrie 2009. Înalta Curte reține că prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1850 din 29 octombrie 2009, respectiv art. 1 s-a dispus promovarea d-lui judecător T.G.C.

și a d-nei V.N. – judecători la Tribunalul Suceava, într-o funcție de execuție la Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Cei doi judecători arătați mai sus, pentru care s-a dispus promovarea, s-au înscris la concursul de promovare în funcții de execuție vacante organizat de Consiliul Superior al Magistraturii la data de 31 mai 2009 - optând pentru promovarea efectivă la Secția comercială, contencios administrativ a Curții de Apel Suceava. Pentru această secție fiind scos la concurs doar un post vacant, cei doi nu au putut fi promovați întrucât s-au clasat pe locul II și III – în ordinea notelor obținute. În același fel, recurenta judecător la Tribunalul Suceava a participat la concursul de promovare organizat în data de 31 mai 2009 – optând pentru promovarea efectivă la Secția de conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții de Apel Suceava.

Recurenta s-a clasat pe locul 5, în ordinea mediilor și întrucât a fost scos un singur post de judecător la această Secție, nici recurenta nu a putut promova.

Și recurenta și cei doi judecători promovați prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1890/2009 au formulat la data de 17 iunie 2009 – cereri de valorificare a rezultatului obținut la concursul de promovare din data de 31 mai 2009. Având în vedere participarea intervenienților la concursul de promovare în funcții de execuție din data de 31 mai 2009, opțiunile pentru promovarea efectivă la Secțiile Curții de Apel Suceava, formulate la data înscrierii la concurs, notele obținute și poziția pe care s-au clasat candidații, precum și comunicările Curții de Apel Suceava nr. 1097/A din 8 septembrie 2009 și 1169/A din 28 septembrie 2009, intimatul Plenul Consiliului Superior al Magistraturii - în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, raportat la art. 27 și art. 6 alin. (3) și (4) și art. 28 alin. (4) din același act – a emis Hotărârea nr. 1890 din 29 octombrie 2009. În esență, critica recurentei vizează împrejurarea că din toate datele publice existente începând cu data participării la concursul de promovare din data de 31 mai 2009 și până la data emiterii Hotărârii nr. 1890, rezultă, în opinia sa,

existența în realitate a mai multor posturi vacante la Secția de conflicte de muncă (4) dar acestea au fost trecute în mod nelegal la Secția comercială și de contencios administrativ. Aceste locuri vacante pe care au fost promovați intervenienții au fost deci fictive, dovadă fiind și participarea efectivă în ședința de judecată a celor doi judecători promovați pentru secția comercială și de contencios administrativ, la secția conflicte de muncă. Înalta Curte, fără a se pronunța pe situația de fapt privind existența sau nu a locurilor vacante la cele două secții comerciale și de contencios administrativ și Secția conflicte de muncă, constată că în acest context cauzal se înscrie interesul vătămat al recurentei care avea o speranță legitimă că va ocupa unul din viitoarele posturi vacante ale Secției privind conflicte de muncă.

Totodată se constată că situația de fapt, respectiv repartizarea locurilor vacante pe Secțiile Curții de Apel Suceava a fost însușită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii de la Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava, acesta neavând competența de a cenzura legalitatea actelor emise de Colegiile de conducere ale Curților de Apel. În conformitate cu art. 22 alin. (2) din Regulamentul de Ordine interioară a instanțelor judecătorești (Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005) Colegiul de conducere stabilește componența Secțiilor și completelor specializate în funcție de volumul de activitate, ținând seama de specializarea judecătorilor, stabilește compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității acestora; aprobă în mod excepțional, schimbarea completelor de judecată, în cazurile în care din motive obiective, se impune aceasta.

Prin urmare, repartizarea locurilor vacante pe secții este atributul Colegiului de Conducere al Curții de Apel, iar în cazul în care prin hotărârile sale Colegiul de conducere vatămă drepturile și interesele legitime ale unor persoane îndreptățite la recunoașterea acestora, aceste hotărâri pot fi atacate în condițiile legii contenciosului administrativ, ceea ce intervenienții au făcut. În ceea ce privește respectarea dispozițiilor art. 30 coroborate cu cele ale art. 27, art. 28, art. 6 alin. (3) și (4) și art. 16 alin. a) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, criticile recurentei vizează același aspect al lipsei posturilor vacante.

Constatând că nu există motive de netemeinicie și nelegalitate privind emiterea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1890/2009, Înalta Curte, față de cele arătate mai sus, va respinge excepția lipsei de interes a recurentei, invocată de intervenienții T.G.C. și V.N. și va respinge recursul declarat de C.M.N., ca nefondat. Capetele de cerere privind emiterea unei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii de promovarea recurentei precum și cea privind daunele materiale nu vor mai fi analizate, în considerarea caracterului subsidiar față de cererea de anulare a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1890 din 29 octombrie 2010. Față de soluția respingerii recursului, în consecință se va admite cererea de intervenție în interesul intimatului Consiliul Superior al Magistraturii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția lipsei de interes a recursului invocată de intervenienții T.G.C. și V.N. Respinge recursul declarat de recurenta C.M.N. împotriva Hotărârii nr. 1890 din 29 octombrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat. Admite cererea de intrevenție accesorie formulată de T.G.C. și V.N. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2010.