ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 343/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 343/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin Hotărârea nr. 1890 din 29 octombrie 2009
emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus promovarea
într-o funcție de execuție la Curtea de Apel Suceava, secția comercială,
contencios administrativ și fiscal a judecătorilor T.G.C. și V.N., judecători
la Tribunalul Suceava, ca urmare a valorificării rezultatului obținut la
concursul de promovare din data de 31 mai 2009, începând cu data de 15
noiembrie 2009.
- promovarea într-o funcție de
execuție la Curtea de Apel Suceava, secția pentru cauze privind conflicte de
muncă și asigurări sociale, a judecătoarei C.G., judecătoare la Tribunalul
Suceava, ca urmare a valorificării rezultatului obținut la concursul de
promovare din data de 31 mai 2009.
- promovarea într-o funcție de
execuție la Curtea de Apel Suceava a judecătorilor C.A. judecător la Tribunalul
Iași și H.L.M. – judecător la Tribunalul Iași, ca urmare a valorificării
rezultatului obținut la concursul de promovare din data de 31 mai 2009,
începând cu data de 15 noiembrie 2009.
Pentru a hotărî astfel, Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii a reținut, în esență, următoarele:
Potrivit art. 30 alin. (2) din Regulament,
prevederile art. 28 alin. (3), conform cărora promovarea în funcțiile de
execuție vacante sau pe loc a candidaților declarați admiși la concurs se poate
face în ordinea mediilor obținute, în limita numărului de posturi aprobate, se
aplică în mod corespunzător.
A mai arătat Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii că promovarea efectivă la Curțile de apel se face în
raport de opțiunea candidatului referitoare la secție, exprimată cu ocazia
înscrierii la concurs.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs, recurenta C.M.N. invocând în drept prevederile art. 304 pct. 9
C. proc. civ., art. 30 coroborat cu art. 27, art. 28, art. 6 alin. (3) și (4)
și art. 16 alin. (2) lit. a) din Hotărârea nr. 621 din 21 septembrie 2006 a
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și
procurorilor, art. 1, art. 8, art. 19 din Legea nr. 554/2004, art. 998 – 999 C.
civ. solicitând admiterea recursului, anularea art. 1 din Hotărârea Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1890 din 29 octombrie 2009 în ceea ce
privește promovarea la Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal, prin valorificarea rezultatelor obținute la concursul
de promovare în funcții de execuție organizat în data de 31 mai 2009 a
judecătorilor T.G.C. și V.N.; - să fie obligat Consiliul Superior al
Magistraturii să emită o nouă hotărâre prin care să dispună promovarea
recurentei la Curtea de Apel Suceava, secția conflicte de muncă și asigurări
sociale, prin valorificarea rezultatelor obținute la concursul de promovare în
funcții de execuție a judecătorilor organizat în data de 31 mai 2009, - să fie
obligat Consiliul Superior al Magistraturii la plata de daune materiale reprezentând
diferența dintre îndemnizația încasată pentru funcția de judecător de tribunal
și cea care i s-ar fi cuvenit recurentei pentru funcția de judecător de Curte
de Apel începând cu data promovării sale efective la Curtea de Apel Suceava,
actualizate cu rata inflației la data plății efective, cu cheltuieli de
judecată.
În motivarea cererii de recurs s-a
arătat că Hotărârea nr. 1890 din 29 octombrie 2009 este nelegală, întrucât promovarea
efectivă la Curtea de Apel Suceava a judecătorilor T.G.C. și V.N., la Secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal a fost făcută cu încălcarea
dispozițiilor art. 30 coroborate cu art. 27, art. 28, art. 6 alin. (3), (4) și
art. 16 alin. (2) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.
621 din 21 septembrie 2006, respectiv la data emiterii hotărârii la secția
pentru care au optat cei doi judecători, la înscrierea la concurs nu existau
locuri vacante.
Se arată că la data emiterii
Hotărârii nr. 1890 din 29 octombrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii, existau locuri vacante după cum urmează: - 4 locuri la Secția de
conflicte de muncă și asigurări sociale, - 2 locuri la Secția penală.
Astfel, în urma Hotărârii nr. 14 din
3 iulie 2009 a Colegiului de conducere a Curții de Apel Suceava prin care s-a
stabilit schema de judecători pe fiecare Secție, repartizarea acestora pe
secții, în urma Hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.
1199 din 9 iulie 2009 de promovare a unor judecători la Curtea de Apel Suceava,
a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 628 din 17 septembrie
2009 privind delegarea d-nei judecător M.M.R.D. (judecător în cadrul Secției
comerciale de contencios administrativ și fiscal al Curții de Apel Suceava - în
funcția de președinte al Secției pentru cauze privind conflicte de muncă și
asigurări sociale) precum și a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 764 din 24 septembrie 2009 privind transferul d-lui judecător
D.A.L. la Curtea de Apel Suceava, secția privind conflicte de muncă și
asigurări sociale, la Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a Curții
de Apel Suceava, – existau 3 posturi de execuție vacante, la care se adaugă
postul aferent președintelui de secție, la data emiterii Hotărârii Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 1890 din 29 octombrie 2009.
Dintre posturile vacante la secția
conflicte de muncă, doar unul dintre acestea a fost ocupat prin promovarea
d-nei judecător C.G. așa cum rezultă din Hotărârea Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 1890/2009, promovarea efectivă în funcții de execuție
la Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și
fiscal, a judecătorilor T.G.C. și V.N., fiind nelegală, pe locuri fictive,
nefiind îndeplinită condiția reglementată de art. 30 coroborat cu art. 27, art.
28, art. 6 alin. (3) și (4) și art. 16 alin. (2) lit. a) din Hotărârea
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2009.
A mai arătat recurenta referitor la
comunicările cu nr. 1097/A din 8 septembrie 2009 ale Curții de Apel Suceava
reținute în considerentele Hotărârii nr. 1890 din 29 octombrie 2009, că la data
acestor comunicări existau vacante două posturi de execuție în cadrul Secției
comerciale, contencios administrativ și fiscal și doar unul la Secția conflicte
de muncă, aferent președintelui de secție, sunt nereale.
Rezultă așadar că deși Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii a dispus prin Hotărârea nr. 1890 din 29
octombrie 2009 promovarea celor 2 judecători la Secția comercială, de
contencios administrativ și fiscal, în lipsa vreunui loc vacant, la secția menționată,
așa încât aceștia vor funcționa în fapt la Secția conflicte de muncă și
asigurări sociale.
Or, promovarea pe locuri vacante
fictive, inexistente la Secția unde judecătorii T.G.C. și V.N. puteau să-și
valorifice rezultatul obținut de un transfer al acestora la secția unde de fapt
existau locurile vacante reprezintă o eludare a dispozițiilor legale cu
consecința prejudicierii candidaților care îndeplineau condițiile de promovare
pentru Secția cu locuri vacante.
Consideră recurenta că soluția legală
pe care trebuia să o dea Plenul Consiliului Superior al Magistraturii era în
sensul admiterii cererii acesteia de valorificare și de amânare pentru o dată
ulterioară a cererilor de valorificare formulate de judecătorii T.G.C. și V.N.
La data de 6 ianuarie 2010, petenții
T.G.C. și V.N. au formulat cerere de intervenție în interesul intimatului
Consiliul Superior al Magistraturii - invocând în principal excepția lipsei de
interes în promovarea recursului, iar în subsidiar solicitând respingerea
recursului ca nefondat.
Au arătat intervenienții că
recurenta nu îndeplinește condiția interesului născut și actual, întrucât Hotărârea
nr. 1890 din 25 octombrie 2009 nu o prejudiciază în circumstanțele în care promovarea
într-o funcție de execuție s-a făcut pe o altă secție decât la cea pentru care a
candidat aceasta și în cadrul căreia a solicitat valorificarea rezultatelor obținute
la concursul din 31 mai 2005.
Faptul că ulterior promovării,
Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava a dispus ca intervenienții să
activeze în cadrul Secției pentru cauze privind conflicte de muncă – nu are vreo
importanță cu privire la interesul recurentei de a solicita desființarea Hotărârii
nr. 1890 din 29 octombrie 2009.
Solicitarea recurentei de la punctul
2 al cererii de recurs privind emiterea unei hotărâri de promovare a acesteia
la Curtea de Apel Suceava prin rezultatele obținute la 31 mai 2009 nu poate
justifica un interes, nefiind pronunțată de către intimat o hotărâre în acest
sens.
Consideră intervenienții că la data
afișării rezultatelor finale ale examenului de promovare din 31 mai 2009
existau 2 posturi libere în cadrul Secției comerciale de contencios administrativ
și fiscal din cadrul Curții de Apel Suceava și situația era neschimbată la data
de 9 iulie 2009, data validării examenului de promovare conform practicii
Înaltei Curți de Casație și Justiție în această materie, nu mai există nici un
impediment legal pentru soluționarea favorabilă a cererilor de valorificare.
Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii
- a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului declarat ca
nefondat.
S-a arătat că la data soluționării
cererilor de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare a
judecătorilor și procurorilor din data de 31 mai 2009, pentru dl T.G.C. și d-na
V.N., erau vacante 2 posturi de execuție în cadrul Secției comerciale, de
contencios administrativ și fiscal, conform comunicărilor Curții de Apel Suceava
nr. 1097/A din 8 septembrie 2009 și 1169/A din 28 septembrie 2009.
Consideră intimatul Consiliul
Superior al Magistraturii că a respectat dispozițiile prevederilor art. 27 și
art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea
concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor constatând existența posturilor
vacante așa cum aceste informații i-au fost furnizate de Colegiul de Conducere
al Curții de Apel Suceava, structură ale cărei acte nu are competența legală să
le cenzureze.
În ceea ce privește capătul de
cerere prin care se solicită daune materiale se arată că nu se poate reține
existența unei fapte ilicite în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii,
acesta nu a făcut decât să aplice niște dispoziții regulamentare pe baza unei
situații de fapt cum i-a fost prezentată de organele competente.
Recurenta a formulat întâmpinare la
cererea de intervenție accesorie și a solicitat respingerea excepției lipsei de
interes, arătând că are un interes legitim, născut, actual personal și direct
în promovarea recursului. Se arată că intimatul trebuia să admită cererea de
valorificare a recurentei care la data pronunțării hotărârii contestate
îndeplinea condițiile legale. Consiliul Superior al Magistraturii trebuia să
dispună amânarea cererilor de valorificare ale intervenienților.
Prejudiciul recurentei este creat
prin nepromovarea acesteia la data menționată la o instanță de grad superior.
Pe fondul cauzei, se arată că,
Consiliul Superior al Magistraturii trebuia să aibă în vedere considerentele
reținute cu privire la toate celelalte cereri de valorificare, legalitatea Hotărârii
nr. 1890 din 29 octombrie 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
nu poate fi analizată prin raportare la existența locurilor vacante la Secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal la data validării rezultatelor
examenului de promovare, întrucât intimatul prin hotărârea contestată a
analizat existența locurilor vacante la data emiterii hotărârii.
La dosar s-au depus înscrisuri la
dovedirea acțiunii.
Examinând cauza prin prisma
motivelor de recurs invocate precum și în conformitate cu art. 304
1
C.
proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei
de interes a recurentei în promovarea acestei cereri.
Reclamant poate fi în sensul legii
contenciosului administrativ „orice persoană fizică sau juridică dacă
îndeplinește condiția de a se considera vătămată într-un drept ori într-un
interes legitim printr-un act administrativ, adresat ei sau altui subiect de
drept” [art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004].
În cadrul unei acțiuni în contencios
administrativ, recunoașterea sau realizarea unui drept ori a unui interes
legitim vătămat sunt condiționate de existența unui act administrativ nelegal.
Stabilirea unei vătămări aduse unui
drept ori unui interes legitim este deci o problemă de fond care urmează a fi
soluționată pe baza probelor administrate.
Interesul legitim al recurentei nu
se confundă cu noțiunea de interes în sensul de condiție de exercitare a
dreptului la acțiune în dreptul procesual civil (să fie legitim, personal și direct,
să fie născut și actual) și urmează a fi analizat o dată cu criticile de
nelegalitate ale actului administrativ contestat, Hotărârea Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1890 din 29 octombrie 2009.
Înalta Curte reține că prin
Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1850 din 29
octombrie 2009, respectiv art. 1 s-a dispus promovarea d-lui judecător T.G.C.
și a d-nei V.N. – judecători la Tribunalul Suceava, într-o funcție de execuție
la Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și
fiscal.
Cei doi judecători arătați mai sus,
pentru care s-a dispus promovarea, s-au înscris la concursul de promovare în
funcții de execuție vacante organizat de Consiliul Superior al Magistraturii la
data de 31 mai 2009 - optând pentru promovarea efectivă la Secția comercială,
contencios administrativ a Curții de Apel Suceava. Pentru această secție fiind
scos la concurs doar un post vacant, cei doi nu au putut fi promovați întrucât s-au
clasat pe locul II și III – în ordinea notelor obținute.
În același fel, recurenta judecător
la Tribunalul Suceava a participat la concursul de promovare organizat în data
de 31 mai 2009 – optând pentru promovarea efectivă la Secția de conflicte de muncă
și asigurări sociale a Curții de Apel Suceava. Recurenta s-a clasat pe locul 5,
în ordinea mediilor și întrucât a fost scos un singur post de judecător la
această Secție, nici recurenta nu a putut promova.
Și recurenta și cei doi judecători
promovați prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.
1890/2009 au formulat la data de 17 iunie 2009 – cereri de valorificare a
rezultatului obținut la concursul de promovare din data de 31 mai 2009.
Având în vedere participarea
intervenienților la concursul de promovare în funcții de execuție din data de
31 mai 2009, opțiunile pentru promovarea efectivă la Secțiile Curții de Apel
Suceava, formulate la data înscrierii la concurs, notele obținute și poziția pe
care s-au clasat candidații, precum și comunicările Curții de Apel Suceava nr.
1097/A din 8 septembrie 2009 și 1169/A din 28 septembrie 2009, intimatul Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii - în conformitate cu dispozițiile art. 30
alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de
promovare a judecătorilor și procurorilor, raportat la art. 27 și art. 6 alin.
(3) și (4) și art. 28 alin. (4) din același act – a emis Hotărârea nr. 1890 din
29 octombrie 2009.
În esență, critica recurentei
vizează împrejurarea că din toate datele publice existente începând cu data
participării la concursul de promovare din data de 31 mai 2009 și până la data
emiterii Hotărârii nr. 1890, rezultă, în opinia sa, existența în realitate a
mai multor posturi vacante la Secția de conflicte de muncă (4) dar acestea au
fost trecute în mod nelegal la Secția comercială și de contencios
administrativ. Aceste locuri vacante pe care au fost promovați intervenienții
au fost deci fictive, dovadă fiind și participarea efectivă în ședința de judecată
a celor doi judecători promovați pentru secția comercială și de contencios
administrativ, la secția conflicte de muncă.
Înalta Curte, fără a se pronunța pe
situația de fapt privind existența sau nu a locurilor vacante la cele două
secții comerciale și de contencios administrativ și Secția conflicte de muncă,
constată că în acest context cauzal se înscrie interesul vătămat al recurentei
care avea o speranță legitimă că va ocupa unul din viitoarele posturi vacante ale
Secției privind conflicte de muncă.
Totodată se constată că situația de
fapt, respectiv repartizarea locurilor vacante pe Secțiile Curții de Apel
Suceava a fost însușită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii de la
Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava, acesta neavând competența de a
cenzura legalitatea actelor emise de Colegiile de conducere ale Curților de
Apel.
În conformitate cu art. 22 alin. (2)
din Regulamentul de Ordine interioară a instanțelor judecătorești (Hotărârea
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005) Colegiul de
conducere stabilește componența Secțiilor și completelor specializate în
funcție de volumul de activitate, ținând seama de specializarea judecătorilor,
stabilește compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind
asigurarea continuității acestora; aprobă în mod excepțional, schimbarea
completelor de judecată, în cazurile în care din motive obiective, se impune aceasta.
Prin urmare, repartizarea locurilor
vacante pe secții este atributul Colegiului de Conducere al Curții de Apel, iar
în cazul în care prin hotărârile sale Colegiul de conducere vatămă drepturile și
interesele legitime ale unor persoane îndreptățite la recunoașterea acestora,
aceste hotărâri pot fi atacate în condițiile legii contenciosului
administrativ, ceea ce intervenienții au făcut.
În ceea ce privește respectarea dispozițiilor
art. 30 coroborate cu cele ale art. 27, art. 28, art. 6 alin. (3) și (4) și
art. 16 alin. a) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea
concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, criticile recurentei vizează
același aspect al lipsei posturilor vacante.
Constatând că nu există motive de
netemeinicie și nelegalitate privind emiterea Hotărârii Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 1890/2009, Înalta Curte, față de cele arătate mai
sus, va respinge excepția lipsei de interes a recurentei, invocată de
intervenienții T.G.C. și V.N. și va respinge recursul declarat de C.M.N., ca
nefondat.
Capetele de cerere privind emiterea
unei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii de promovarea recurentei
precum și cea privind daunele materiale nu vor mai fi analizate, în
considerarea caracterului subsidiar față de cererea de anulare a Hotărârii
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1890 din 29 octombrie 2010.
Față de soluția respingerii
recursului, în consecință se va admite cererea de intervenție în interesul
intimatului Consiliul Superior al Magistraturii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția lipsei de interes a recursului
invocată de intervenienții T.G.C. și V.N.
Respinge recursul
declarat de recurenta C.M.N. împotriva Hotărârii nr. 1890 din 29 octombrie 2009
a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Admite cererea de
intrevenție accesorie formulată de T.G.C. și V.N.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26
ianuarie 2010.