ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5366/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr.141 din 9 martie 2010, Curtea de

Apel Timișoara, secția

contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta I.R.M.

, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de

Pensii Timiș, dispunând anularea

hotărârii

nr. 10.697 din 5 ianuarie 2010 emisă de pârâtă și obligarea acesteia să emită o

nouă hotărâre prin care să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat și

să-i acorde

drepturile prevăzute de O.G.

nr. 105/1999, începând cu data de 1

ianuarie 2010.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut că reclamanta s-a

născut la data de 14 mai 1942,

în localitatea Ferendia, județul Timiș, după ce, în toamna

anului 1940 părinții săi fuseseră strămutați din

localitatea Silindru, județul Sălaj,

conform

actului intitulat „Extras" nr. C-1469 din 17 decembrie 2009, eliberat de

Arhivele Naționale.

Împotriva acestei soluții a

declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, susținând că este

netemeinică și nelegală față de împrejurarea că reclamanta s-a născut

după data strămutării

părinților săi; în acest sens, recurenta-pârâtă a invocat adresa Ministerului

Justiției nr. 72762/2005 și precizările emise de Casa Națională de Pensii și

alte drepturi de Asigurări Sociale, care exclud de la beneficiul drepturilor

prevăzute de

Legea

nr. 189/2000 persoanele concepute după data strămutării părinților lor.

Examinând sentința atacată în

raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele

invocate de recurentă, precum și

cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat,

după cum se va arăta în continuare.

In conformitate cu dispozițiile

art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi

persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în

România cu

începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice,

cu modificările și completările ulterioare, de

prevederile acestui act normativ beneficiază

persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut de

suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau

strămutată în altă localitate.

Din conținutul textului de lege

menționat, rezultă că drepturile compensatorii se

acordă tuturor celor care, din

motive etnice, au suferit persecuții în perioada precizată,

fără a se face distincție între

persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în

altă localitate și cele care au

fost nevoite să trăiască în refugiu. Legiuitorul a urmărit,

așadar, ca de aceste drepturi să

se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut

de suferit consecințele

persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această categorie

intrând, în mod implicit, și

copiii născuți în perioada refugiului, aceștia împărtășind

aceeași situație cu cea a

părinților refugiați, al căror statut l-au dobândit.

În cauză, este necontestat și rezultă din dovezile

administrate că intimata-

reclamantă s-a

născut la data de 14 mai 1942, în localitatea Ferendia, județul Timiș, după

ce, în toamna anului 1940, părinții săi se

refugiaseră din localitatea Silindru, județul

Sălaj, conform înscrisului intitulat „Extras din Registrul de evidență

a refugiaților din

Ardealul de Nord", eliberat de Arhivele

Naționale sub nr. C-1469 din 17 decembrie 2009 (f. 36 - dosar fond).

Fiind născută în perioada refugiului părinților săi,

intimata-reclamantă a

împărtășit situația

părinților refugiați, suportând consecințele morale și materiale ale refugiului

care, începând cu data nașterii sale, s-au răsfrânt și asupra sa, situație față

de care, în mod corect a procedat instanța de fond obligând-o pe pârâtă să-i

recunoască

reclamantei calitatea de

beneficiar al prevederilor O.G. nr. 105/1999 și,

în consecință, să-i

acorde acesteia drepturile corespunzătoare.

Adresa Ministerului Justiției și

precizările emise de Casa Națională de Pensii și alte drepturi de Asigurări

Sociale, invocate de recurenta-pârâtă, potrivit cărora, de

prevederile art. 1 lit. c) din O.G.

nr. 105/1999 ar beneficia numai copiii

născuți în timpul călătoriei spre localitatea de refugiu

sau concepuți înainte de strămutare

și

născuți după strămutarea părinților, reprezintă punctul de vedere al

autorităților

emitente, acesta neputând avea

ca efect restrângerea sferei de aplicare a unei legi.

Pentru motivele arătate,

recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința

criticată, ca fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de

pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș împotriva

sentinței nr. 141 din 9 martie 2010 a Curții de

Apel Timișoara, secția contencios

administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 2 decembrie 2010.