ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2004/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2004/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Ploiești, secția comercială de contencios administrativ și fiscal,
reclamanta SC P.H. SRL, a solicitat, în contradictoriu, cu pârâții Direcția
pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Prahova și Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, prin Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
obligarea acestora din urmă la achitarea sumei de 146.125,53 RON reprezentând
alocația bugetară prevăzută de actul normativ arătat anterior, pentru suma de
487.085,87 RON trasă în cursul anului 2010, în baza contractului nr. X/2009
încheiat cu SC R.B. SA, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea
acțiunii, reclamanta a arătat că societatea a fost înființată în anul 2006 și
desfășoară activități în domeniul agricol și zootehnic, în acest sens,
exploatând aproximativ 2.000 ha de teren agricol pentru obținerea de cereale
necesare atât în creșterea și îngrășarea taurinelor cât și în furajarea
fermelor de păsări care fac parte din grupul de firme de care aparține SC P.H.
SRL și au încercat în permanență, să perfecționeze metodele și tehnologiile,
respectând indicii de calitate în conformitate cu normele și standardele
Uniunii Europene.
Astfel, a încheiat și
contractul din 12 noiembrie 2009 înregistrat la Direcția pentru Agricultură și
Dezvoltare Rurală Prahova între reclamantă, în calitate de împrumutat, SC R.B.
SA, prin Agenția Prahova, în calitate de creditor, SC C. SRL, în calitate de
codebitor și P.J.O., în calitate de avalist, modificat prin actul adițional
înregistrat din 28 decembrie 2009.
Prin acest contract,
i s-a acordat o facilitate de credit sub formă de împrumut pe termen scurt în
valoare de maxim 1.400.000 RON ce trebuia rambursată în două rate, până cel
târziu la data de 30 noiembrie 2010.
Prin cererea
înregistrată sub nr. 6139 din 25 octombrie 2010 la Direcția pentru Agricultură
și Dezvoltare Rurală a solicitat alocarea fondurilor publice pentru suma
împrumutată, pe care o rambursaserăm în totalitate la data de 26 iulie 2010.
Mai arată reclamanta
că autoritatea administrativă refuză, în mod nejustificat, nu-i recunoaște
dreptul de a primi fonduri publice în sumă de 146.125,53 RON și pentru
tragerile efectuate în cursul anului 2010, care au fost în cuantum de
487.085,87 RON, în baza contractului de credit încheiat în 2009, invocând, în
acest sens, prevederile tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană,
prevederi pe care le interpretează în mod restrictiv. Acest contract este un
act cu executare succesivă în timp, producând efecte pentru o perioadă de maxim
360 de zile, după cum se prevede în cuprinsul său și, de asemenea, cum impune
legea creditului agricol.
În acest sens, prin
Adresa din 12 noiembrie 2009, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării
Rurale i-a comunicat că „potrivit H.G. nr. 615/2009, pentru contractele de
credit agricol acordate de bănci în anul 2009 alocarea de fonduri publice este
de 30%. Această alocare de fonduri publice se aplică tuturor creditelor
contractate în anul 2009, indiferent dacă rambursarea sumelor se face în anul
2009 sau 2010, conform termenelor stabilite cu banca finanțatoare, în limita
celor 360 de zile prevăzute de lege".
A prezentat
autorităților pârâte, atașat cererii de alocare de fonduri publice, un tabel cu
toate cheltuielile pe care le-a efectuat, data acestora, numele furnizorilor,
la care a atașat contractele, bonurile și facturile aferente, însă, i s-au
acordat subvenții doar pentru tragerile din cursul anului 2009 adică doar
pentru suma de 415.879 RON deși, după cum a arătat, suma totală trasă în baza
contractului de credit nr. Y/2009 a fost de 902.964,87 RON la care se adaugă
dobânda de 6.582,10 RON.
Pârâtul Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale a formulat întâmpinare prin care a invocat
excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, precum și excepției inadmisibilității acțiunii.
A apreciat, pârâtul
în apărările sale, că cererea este formulată împotriva unei persoane fără
calitate, întrucât lipsesc condițiile cumulative, care în același timp sunt și
condiții de exercițiu ale acțiunii civile pentru a putea fi parte în proces,
respectiv calitatea procesuală, capacitate procesuală și existența unui
interes.
Referitor la excepția
inadmisibilității, pârâtul a arătat că atâta timp cât există norme comunitare
aplicabile direct (Tratat și Regulament) care înlătură legea națională (Legea
nr. 150/2003),acestea își găsesc aplicabilitatea în cauză, astfel că pretenția
dedusă judecății este inadmisibilă.
Curtea de Apel
Ploiești, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin
Sentința nr. 56 pronunțată în data de 16 februarie 2011, a admis excepția
necompetenței materiale invocate din oficiu, și în consecință, a declinat
competența de soluționare a cauzei, privind pe reclamanta SC P.H. SRL și
pârâții Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Prahova Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în favoarea Tribunalului Prahova, secția
comercială, completele specializate de contencios administrativ.
Pentru a se pronunța
astfel, instanța a constatat, în esență, așa cum reiese din considerentele
sentinței, următoarele:
Conform art. 10 alin.
(1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, litigiile privind
actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și
județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii
vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluționează
în fond de către tribunalele administrativ fiscale, iar cele privind actele
administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și
cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și
accesorii ale acestora mai mari de 500.000 RON se soluționează în fond de
secțiile de contencios-administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin
lege organică specială nu se prevede altfel.
În speță, arată
instanța, reclamanta a contestat refuzul nejustificat al pârâtei Direcția
pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Prahova de recunoaștere a dreptului de
a beneficia de fondurile publice în condițiile Legii nr. 150/2003 și solicită
obligarea direcției județene la plata alocației bugetare cuvenite, iar conform
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în
raport de rangul local al autorității publice pârâte, competența de soluționare
a cauzei revine secției de contencios administrativ a tribunalului.
Împotriva acestei
sentințe au declarat recurs reclamanta SC P.H. SRL Mizil și pârâta Direcția
pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Prahova, considerând-o nelegală și
netemeinică.
Înalta Curte învestită
cu soluționarea recursurilor constată fondată excepția inadmisibilității,
urmând a o admite și a respinge recursurile ca inadmisibile, din următoarele
considerente:
Așa cum s-a precizat
și în practicaua prezentei decizii, sentința atacată cu prezentele recursuri
este irevocabilă, având în vedere dispozițiile art. 158 (3) C. proc. civ.
Potrivit art. 158 (3)
C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 20 din Legea nr.
202/2010 „dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă
niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente, sau
după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent”.
Așadar, așa cum
reiese din considerentele sentinței, precum și din dispozitivul acesteia,
curtea de apel s-a declarat necompetentă în soluționarea cauzei, astfel că
devin aplicabile dispozițiile articolului mai sus menționat, sentința nefiind
supusă niciunei căi de atac.
În raport de cele mai
sus reținute, Curtea va respinge recursurile promovate în cauză ca inadmisibile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile
declarate de reclamanta SC P.H. SRL Mizil și pârâta Direcția pentru Agricultură
și Dezvoltare Rurală Prahova împotriva Sentinței nr. 56 din 16 februarie 2011
pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială de contencios
administrativ și fiscal, ca inadmisibile.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 5 aprilie 2011.