ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9093/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 859 din 5

iunie 2005 a Tribunalului Mehedinți a fost admisă acțiunea formulată de

Direcția Generală de Pașapoarte București, dispunându-se în ceea ce-l privește

pe V.S. transformarea măsurii suspendării dreptului de folosire a pașaportului

în măsura de restrângere a dreptului la libera circulație în toate statele

Uniunii Europene până la data de 20 iunie 2007.

S-a făcut astfel aplicarea

prevederilor art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, potrivit căruia restrângerea

dreptului la libera circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi

dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani cu privire la persoana care a fost

returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România

și acel stat și cum în mod necontestat, pârâtul a fost returnat din Germania,

s-a dispus aplicarea sancțiunii menționate.

Apelul declarat de pârât împotriva

acestei sentințe a fost anulat ca netimbrat prin decizia nr. 602 din 13 iulie

2006 a Curții de Apel Craiova.

Au fost avute în vedere prevederile

art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, potrivit căruia taxele de timbru se

plătesc anticipat, iar neîndeplinirea acestei obligații este sancționată cu

anularea.

Împotriva acestei decizii, pârâtul a

declarat recursul de față, invocând motive de fond în susținerea cererii, iar

cu privire la netimbrarea apelului arată că nu a avut cunoștință de această

obligație și nici nu a fost citat la acest proces.

Recursul nu este întemeiat, urmând a

fi respins în raport de cele ce urmează:

Examinând hotărârea recurată, se

constată că judecarea cauzei a avut loc cu citarea legală a pârâtului-apelant,

la adresa indicată de acesta în cererea de apel, iar pe dovada de citare este

trecută mențiunea „de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei și

timbru judiciar în valoare de 0,15 lei”.

În aceste condiții, se constată că

instanța a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 20 din Legea nr.

146/1997, care sancționează cu anularea netimbrarea anticipată a cererilor.

Așa fiind, recursul de față este

nefondat, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat,   recursul

declarat de pârâtul V.S. împotriva deciziei nr. 602 din 13 iulie 2006 a Curții

de Apel Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 12 octombrie 2006.