ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2204/2008

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr.

2078/1991 la data de 23 iulie 2007, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte

București a chemat în judecată pe pârâtul B.G. pentru ca prin hotărârea ce se

va pronunța să se dispună restrângerea exercitării dreptului acestuia la libera

circulație în Anglia pentru o perioadă de cel mult 3 ani, arătând că acesta a

fost returnat din Anglia la data de 22 septembrie 2006, în baza Acordului de

readmisie încheiat de România cu această țară, ratificat prin Legea nr.

369/2003.

în drept, reclamanta a invocat

prevederile art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 potrivit cărora se poate

dispune această măsură împotriva persoanelor returnate în baza unui acord de

readmisie încheiat între România și acel stat.

Fiind astfel investit, Tribunalul

Vrancea, prin sentința civilă nr. 474 din 2 august 2007 a respins cererea ca

neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța

de fond a reținut, în esență, că măsura restrângerii exercitării dreptului la

liberă circulație nu se impune raportat la temeiul pentru care a fost returnat

pârâtul, respectiv ședere ilegală pe teritoriul Suediei.

Prin decizia nr. 355 A din 25

septembrie 2007, Curtea de Apel Galați, secția civilă, a anulat, ca ne timbrat

apelul formulat de reclamantă împotriva hotărârii primei instanțe.

Împotriva acestei din urmă

hotărâri, a declarat recurs reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte,

susținând că în mod greșit instanța i-a anulat apelul ca netimbrat, întrucât

pentru termenul de judecată de la 25 septembrie 2007, termen până la care i s-a

pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar, a

îndeplinit această obligație, așa cum rezultă din ordinul de plată emis la 20

septembrie 2007.

Recursul este nefondat.

În conformitate cu dispozițiile

art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și

cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de

timbru, iar potrivit art. 20 alin. (1) și (2) din legea menționată, acestea se

plătesc anticipat. Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost înregistrată odată

cu cererea, se va pune în vedere petentului achitarea ei până la primul termen

de judecată.

Conform art. 20 alin. (5) din

Legea nr. 146/1997, neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de

timbru la termenul stabilit, se sancționează cu anularea cererii.

În speță, conform

procesului-verbal din 14 septembrie 2007 (fila 17 dosar apel)

recurenta-apelantă a fost citată cu mențiunea ca până la termenul de judecată

de la 25 septembrie 2007 să achite o taxă judiciară de timbru pentru fond de 8

lei noi (80.000 lei vechi), timbru judiciar de 3000 lei vechi, taxă judiciară

de timbru pentru apel de 4 lei noi (40.000 lei vechi) și 0,15 lei noi timbru

judiciar.

Cum, la termenul din 25

septembrie 2007 când s-a soluționat cauza nu s-a făcut dovada achitării taxei

judiciare de timbru și a timbrului judiciar, în mod just instanța de apel a

anulat apelul declarat de reclamantă ca netimbrat.

Depunerea ulterioară a taxei de

timbru și a timbrului judiciar, (conform petiției aflată la fila 20 în dosarul

instanței de apel și înregistrat la data de 26 septembrie 2007), este

nerelevantă în condițiile în care la data judecății cauzei nu exista la dosar

dovada achitării taxelor menționate.

Ca atare, pentru considerentele

expuse și constatând legalitatea deciziei atacate, recursul declarat în cauză

se privește ca nefondat și va fi respins în consecință, în conformitate cu

prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din M.I.R.A. împotriva deciziei nr.

355/A din 25 septembrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2008.