ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1819/2006

Deliberând asupra recursului de față, Prin sentința civilă nr. 11687 din 14 octombrie 2004, Tribunalul București a admis cererea reclamantei SC D.C. SRL din Republica Moldova, formulată în contradictoriu cu pârâta SC M.P.I. SRL București având ca obiect recunoașterea și încuviințarea executării în România a hotărârii din 22 decembrie 2003 a Curții de Apel Economică din Chișinău, Republica Moldova. S-a dispus recunoașterea și încuviințarea hotărârii menționate reținându-se că sunt îndeplinite în cauză condițiile art. 167, 171, 173 din Legea nr. 105/1992. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta susținând că au fost aplicate greșit dispozițiile art. 167, 171 și 173 din Legea nr. 105/1992 deoarece hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Economică din Chișinău a rămas definitivă prin neapelare deoarece nu i-a fost comunicată.

Curtea de Apel București, prin decizia civilă nr. 607 din 27 iunie 2005, a respins, ca nefondat, apelul pârâtei reținând că hotărârea este definitivă conform legii statului unde a fost pronunțată, există reciprocitate și pârâta a fost înștiințată de ora și data examinării cauzei. Decizia a fost atacată cu recurs de către pârâtă invocându-se motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. Se susține că nu rezultă că hotărârea a fost comunicată pârâtei pentru ca aceasta să poată exercita calea de atac. Recurenta arată că nu s-a respectat procedura cu străinătatea, hotărârea din 22 decembrie 2003 a rămas definitivă pe 9 ianuarie 2004 și nu de la pronunțare. Recursul pârâtei este nefondat pentru următoarele considerente: Hotărârea a cărei recunoaștere și executare se cere trebuie să fie definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată.

Această condiție este îndeplinită, așa cum rezultă din adresa eliberată de Curtea de Apel Economică din Chișinău, act aflat la dosarul de fond. Și condiția ca instanța care a soluționat cauza să fie competentă, potrivit legii statului care a pronunțat-o este îndeplinită, având în vedere actul adițional din 27 februarie 2002 semnat de ambele părți și prin care se stabilește că orice litigiu dintre părți se soluționează de Judecătoria Economică a Republicii Moldova. Între România și Republica Moldova există reciprocitate în ceea ce privește efectul hotărârilor străine astfel că și cea de a treia condiție cerută de dispozițiile Legii nr. 105/1992 este respectată. Instanța din Chișinău comunică și faptul că pârâta a fost înștiințată despre data și ora examinării cauzei neîncălcându-se dreptul la apărare așa cum susține pârâta.

Constatându-se că instanța de apel, respectiv Curtea de Apel București a aplicat corect dispozițiile art. 167, 171 și 173 din Legea nr. 105/1992, urmează a fi respins, ca nefondat, recursul pârâtei.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC M.P.I. SRL București, împotriva deciziei nr. 607 din 27 iunie 2005 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2006.