ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7523/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată la Tribunalul Dolj la 5 noiembrie 2004, reclamanții S.M., S.D.

și S.O.Ș. au solicitat anularea dispoziției din 6 octombrie 2004, emise de Primarul

Municipiului Craiova, prin care cererea lor de restituire în natură a terenului

în suprafață de 235 m.p., situat în Craiova, a fost înaintată către SC T. SA.

Reclamanții au solicitat să se constate

că terenul este liber și să se dispună restituirea în natură.

Prin sentința civilă nr. 1382 din 12 septembrie

2005, Tribunalul Dolj, a admis contestația formulată de reclamanți, a anulat dispoziția

menționată și a dispus emiterea unei noi dispoziții prin care să se dispună restituirea

în natură a terenului în suprafață de 274 m.p., individualizat în schița anexă la

raportul de expertiză tehnică întocmit de expert C.V. și acordarea de despăgubiri

pentru diferența de teren ce nu a fost restituită.

Împotriva acestei sentințe au declarat

apel Primăria Municipiului Craiova prin Primar și SC T. SA.

Prin decizia civilă nr. 239 din 20 martie

2006, Curtea de Apel Craiova, a admis apelurile, a desființat sentința și a trimis

cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.

Prin sentința civilă nr. 599 din 18 septembrie

2007, Tribunalul Dolj, a respins acțiunea formulată de reclamanți, reținând că aceștia

au calitatea de persoane îndreptățite în sensul Legii nr. 10/2001, în ceea ce privește

terenul ce a aparținut autorilor, însă la data intrării în vigoare a legii speciale

de reparație, imobilul solicitat se afla înscris în patrimoniul pârâtei SC T.

SA, în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor

emis la 29 noiembrie 1995 de Ministerul Industriilor, astfel încât, în temeiul dispozițiilor

art. 25 din lege și a Capitolului

I

din

Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 948/2003, aceasta are calitatea de unitate

deținătoare.

Cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor

art. 27 Legea nr. 10/2001, referitoare la instituția implicată în privatizare și

competența acesteia de soluționare a notificării din 2002. instanța a constatat

că nu poate depăși limitele investirii, în condițiile în care reclamanta nu a solicitat

judecarea în contradictoriu cu instituția implicată în privatizarea pârâtei SC

T. SA și nici nu poate înainta notificarea către această instituție, spre competentă

soluționare.

Împotriva sentinței menționate au declarat

apel reclamanții, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

Prin decizia civilă nr. 109 din 13 martie

2008, Curtea de Apel Craiova, a admis apelul reclamanților S.M., S.D. și S.O.Ș.,

și a schimbat în totalitate sentința apelată, în sensul că a admis contestația.

S-a anulat dispoziția din 6 octombrie 2004

emisă de Primarul Municipiului Craiova și s-a dispus emiterea unei noi dispoziții

prin care să se restituie în natură terenul solicitat.

Au fost obligați intimații - pârâți la

500 RON cheltuieli de judecată către apelanții reclamanți.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța

de apel a reținut, în esență, că terenul solicitat este cuprins în certificatul

de atestare a dreptului de proprietate, însă acest fapt nu poate conduce la concluzia

că societatea comercială pârâtă are calitatea de persoană juridică deținătoare,

din actele depuse la dosar rezultând că terenul ce face obiectul notificării este

situat la nr. XX, iar pârâta deține certificat pentru terenurile de la nr. YY.

În raport de aceste considerente, s-a reținut

că Primăria Municipiului Craiova și nu SC T. SA Craiova are calitatea de persoană

juridică deținătoare, având obligația să soluționeze notificarea.

În acest sens, în raport de expertiza tehnică

efectuată în cauză, s-a constatat că terenul respectiv poate fi restituit în natură,

nefîind afectat de detalii de sistematizare și neînvecinându-se pe niciuna dintre

laturi cu terenurile situate în incinta SC T. SA Craiova. S-a apreciat că sunt incidente

dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 11 Legea nr. 10/2001.

Împotriva deciziei menționate au declarat

recurs pârâții Primarul Municipiului Craiova și Primăria Municipiului Craiova, precum

și SC T. SA.

Prin decizia nr. 7951 din 6 octombrie 2009,

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală,

a admis recursurile declarate de pârâți și a casat decizia recurată cu trimitere

spre rejudecare la aceeași instanță de apel, reținând că aceasta nu a dat dovadă

de rol activ, potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ. și nu a stăruit

în identificarea terenului revendicat prin completarea raportului de expertiză tehnică

și prin solicitarea unei situații privind evoluția numerelor factoriale.

Rejudecând cauza, Curtea de Apel Craiova,

secția

I

civilă și pentru cauze cu minori și de

familie, prin decizia civilă nr. 282 din 28 septembrie 2010, a respins ca nefondat

apelul declarat de reclamanți și i-a obligat pe aceștia la 2.100 RON cheltuieli

de judecată către pârâta SC T. SA.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța

de apel a avut în vedere completarea raportului de expertiză tehnică, probă dispusă

conform art. 315 C. proc. civ., din care a rezultat că terenul ce face obiectul

notificării era situat la data exproprierii în Craiova, iar în prezent se află în

Craiova, fiind evidențiat în patrimoniul SC T. SA, conform certificatului de atestare

a dreptului de proprietate din 29 noiembrie 1995.

Prin urmare, s-a constatat că SC T. SA

îi revine competența de soluționare a notificării, în calitate de unitate deținătoare

a terenului în legătură cu care s-au solicitat măsuri reparatorii în temeiul Legii

nr. 10/2001.

În consecință, s-a apreciat că, în mod

legal, s-a dispus de către Primăria Municipiului Craiova înaintarea notificării

spre competentă soluționare către SC T. SA.

S-a reținut că tribunalul nu a fost investit

cu soluționarea în fond a cererii de acordare a măsurilor reparatorii, ci doar cu

verificarea legalității emiterii dispoziției din 2004, astfel că respectând principiul

disponibilității reglementat de art. 129 C. proc. civ. nu se putea analiza incidența

în speță a dispozițiilor art. 29 Legea nr. 10/2001 republicată.

Împotriva deciziei menționate au declarat

recurs, în termenul legal, reclamanții S.M., S.D. și S.O.Ș., criticând-o ca nelegală

pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ..

Dezvoltând motivele de recurs, reclamanții

au susținut că, având în vedere că din suprafața de 338 m.p. expropriată, 235 m.p.

nu au fost ocupați și afectați scopului exproprierii, acest teren trebuia să fie

restituit în natură, în temeiul art. 1 alin. (2) art. 2 lit. h) și art. 11

alin. (3) Legea nr. 10/2001, către fostul proprietar.

Recurenții au învederat că menționarea

acestei suprafețe de teren în cuprinsul certificatului de atestare eliberat pârâtei

de SC T. SA nu poate constitui un obstacol legal în stabilirea dreptului lor de

proprietate conform Legii nr. 10/2001, act normativ cu forță superioară față de

H.G. nr. 834/1991, cu atât mai mult cu cât transmiterea terenului din proprietatea

localității nu s-a făcut în forma autentică cerută de lege (decizie a Consiliului

Local actual sau a fostului Comitet Executiv).

Prin urmare, s-a solicitat modificarea

deciziei recurate în sensul admiterii apelului și, în fond, a admiterii acțiunii,

anulării dispoziției contestate și obligării Primarului la emiterea unei noi dispoziții

de restituire în natură a terenului în suprafață de 235 m.p.

Ca urmare a decesului recurentului S.D.

la 7 septembrie 2010, Curtea a dispus, prin încheierea de la termenul din 24 ianuarie

2012, suspendarea judecării cauzei în temeiul art 243 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ..

La 2 mai 2012 s-a dispus repunerea cauzei

pe rol, urmare a indicării moștenitorilor recurentului decedat, conform certificatului

de moștenitor din 12 aprilie 2012 eliberat de B.N.P. H.D.M. din Râmnicu Vâlcea.

La termenul din 27 noiembrie 2012 au fost

introduși în cauză moștenitorii recurentului - reclamant S.D., respectiv S.G.D.,

S.A.M. și C.C.M., care au înțeles să continue recursul declarat de autorul decedat.

Examinând criticile invocate de recurenți

raportat la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea

va constata că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:

Prin dispoziția din 6 octombrie 2004, contestată

de reclamanți, Primăria Municipiului Craiova a dispus înaintarea notificării spre

competentă soluționare persoanei juridice deținătoare a imobilului ce face obiectul

notificării - SC T. SA.

În aceste condiții, față de conținutul

dispoziției, instanțele de fond și apel au apreciat în mod legal că au fost investite

doar cu verificarea legalității emiterii acesteia și nu cu soluționarea în fond

a cererii reclamanților de acordare a măsurilor reparatorii.

Având în vedere că terenul solicitat este

cuprins în certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis la 29 noiembrie

1995, chiar dacă este situat la o altă adresă poștală, s-a constatat corect că SC

T. SA Craiova, și nu Primăria Municipiului Craiova are calitatea de persoană juridică

deținătoare, având obligația de a soluționa notificarea reclamanților.

Prin urmare, omologând concluziile raportului

de expertiză tehnică efectuate de expert C.V., la care părțile nu au formulat obiecțiuni,

instanța de apel a constatat corect că soluția înaintării notificării către persoana

juridică deținătoare este legală conform art. 25 Legea nr. 10/2001 și nu există

niciun alt motiv de nulitate a dispoziției contestate.

Respectând principiul disponibilității

care guvernează procesul civil, instanțele de fond și apel au apreciat în mod legal

că nu se poate examina incidența în speță a dispozițiilor art. 29 Legea nr. 10/2001

republicată, atâta timp cât reclamanții - recurenți nu au înțeles să cheme în judecată

instituția implicată în privatizare.

Curtea va constata că, față de considerentele

expuse nu pot fi examinate criticile recurenților referitoare la forța juridică

superioară a legii speciale de reparație - Legea nr. 10/2001 în raport cu H.G.

nr. 834/1991 în baza căruia s-a emis certificatul de atestare de care se prevalează

pârâta intimată.

Pentru același motiv nu pot fi analizate

nici criticile vizând nelegalitatea trecerii terenului în suprafață de 234 m.p.

din proprietatea localității în patrimoniul SC T. SA, pentru lipsa formei autentice.

În consecință, reținând că nu este întrunit

motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea va respinge ca nefondat

recursul reclamanților, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ..

Văzând și dispozițiile art. 274 C.

proc. civ..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat

de reclamanții S.M., S.O.Ș., S.D. - decedat - și continuat de moștenitorii S.G.D.,

S.A.M. și C.(S.)C.M. împotriva deciziei nr. 282 din 28 septembrie 2010 a Curții

de Apel Craiova, secția

I

civilă și pentru cauze cu

minori și de familie.

Obligă pe recurenți la plata sumei de 4.200

RON cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă SC T. SA.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11

decembrie 2012.