ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2684/2011

Deliberând asupra

recursului de față pe baza lucrărilor și materialului aflate în dosarul cauzei

a constatat următoarele:

I. Curtea de Apel

București, secția I penală, în calitate de instanță de apel, prin încheierea de

ședință nr. 1426/116/2011 din 24 iunie 2011 a amânat judecata apelului acestuia

din motive procedurale, la data de 22 iulie 2011 interval de timp în care a

menținut arestarea preventivă a inculpatului-apelant M.G. în conformitate cu

dispozițiile art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin. (1) și

(3) C. proc. pen.

Dispunând astfel

instanța de apel a constatat că inculpatul M.G. a fost condamnat în primă

instanță prin sentința penală nr. 64/F din 28 aprilie 2011 a Tribunalului

Călărași, secția penală, la pedeapsa rezultantă de 16 ani și 8 luni închisoare

pentru săvârșirea infracțiunilor concurente prevăzute de art. 174, art. 175 lit.

i) C. pen., art. 321 alin. (1) C. pen. și art. 1

1

pct. 1 din Legea

nr. 61/1991, în final cu aplicarea art. 75 lit. a) și art. 33 lit. a) C. pen.

și art. 320

1

C. proc. pen. comise prin aceea că la data de 16 iulie 2010

în loc public alături de alți coinculpați a declanșat un scandal pe parcursul

căruia a aplicat lovituri repetate cu corpuri dure și arme albe victimei A.C. care

au produs decesul acestuia [situația juridică amintită fiind apreciată de Curte

a fi de natură să justifice concluzia menținerii temeiurilor inițiale ce au

impus arestarea preventivă în lipsa inculpatului M.G. care s-a sustras

urmăririi penale în condițiile art. 143 raportat la art. 148 alin. (1) lit. f) C.

proc. pen. și art. 5 paragraf 1 lit. c) din CEDO prin încheierea nr. 69 din 26

august 2010 a Tribunalului Călărași, măsură pusă în executare cu începere de la

data de 14 aprilie 2011].

II. Recursul în

termen împotriva încheierii amintite declarat de inculpatul M.G. cu solicitarea

întemeiată pe dispozițiile art. 160

b

alin. (2) C. proc. pen. de a fi

pus în libertate, prin reaprecierea în acest sens a situației sale juridice la

momentul procesual actual a judecății în apel, este nefondat urmând a fi

respins ca atare în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

pentru considerentele arătate în continuare.

Conform art. 160

b

C. proc. pen. „1) În cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai

târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive; 2) Dacă

instanța constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care

au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care

să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, revocarea

arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului; 3) Când

instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în

continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică

privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea

arestării preventive.”

În speță, condamnarea

în primă instanță a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor grave de omor

calificat, ultraj contra bunurilor moravuri și tulburarea liniștii publice și

port ilegal de cuțit la pedeapsa rezultantă de 16 ani și 8 luni închisoare

justifică menținerea arestării preventive și pe parcursul judecății în apel în

temeiul art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen.

În plus, condamnarea

sus-menționată chiar nedefinitivă impune menținerea arestării preventive și

pentru temeiul nou apărut prevăzut de art. 5 paragraf 1 lit. a) din CEDO [„dacă

este deținut legal pe baza condamnării pronunțate de către un tribunal

competent”].

Ca atare solicitarea

inculpatului de reformare a încheierii atacate prin aplicarea în cauză a

dispozițiilor art. 160

b

alin. (2) C. proc. pen. este nejustificată.

Conform art. 192

alin. (2) C. proc. pen., obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei,

cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul M.G. împotriva încheierii din 24

iunie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosarul

nr. 1426/116/2011.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 08 iulie 2011.