ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1282/2012

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 5845 din 14 octombrie 2010 a Tribunalului Comercial Cluj s-a admis excepția inadmisibilității cererii în constatare, excepție invocată de pârâta SC L.B.B.W. I. ROMÂNIA SRL, în contradictoriu cu SC L.C.S. I. SA și pârâta B.R.D. – GROUPE SOCIETE GENERALE SA, sucursala Cluj, și în consecință, s-a respins cererea formulată de reclamantă având ca obiect constatarea faptului că la data de 19 februarie 2010 reclamanta a îndeplinit condițiile de eliberare a tranșei a treia prevăzute în contractul de cont escrow încheiat la 15 februarie 2008, s-au respins capetele de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la rândul 1 să semneze notificarea comună, anexa 6 a contractului, iar în caz de refuz sentința să țină loc de notificare și de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut în esență că reclamanta avea posibilitatea să formuleze acțiune în realizarea dreptului său împotriva pârâtelor prin care să solicite agentului de escrow deblocarea sumei depuse de promitentul cumpărător în cont și, implicit, plata acestei sume. Pe de altă parte, la data de 19 februarie 2010, condițiile pentru eliberarea tranșei a treia din prețul stabilit în antecontractul de vânzare-cumpărare pentru imobilul cu privire la care s-a obligat să transfere dreptul de proprietate în favoarea pârâtei SC L.B.B.W. I. ROMÂNIA SRL, întrucât petitul având ca obiect anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria MO 3 nr. 0921 emis de Ministerul Industriilor, precum și anularea parțială a actelor constitutive autentificate de BNP B.M., în conformitate cu care terenurile au trecut în proprietatea pârâților SC L.C.S.

I. SA, SC L.C.S. C. SA și SC L.C.S. F. SA, nu au fost soluționate cu caracter irevocabil. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta SC L.C.S. I. SA, arătând că în mod greșit instanța a soluționat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată. Aceasta deoarece reclamanta nu a solicitat constatarea unei stări de fapt, ci constatarea nașterii plenare a dreptului de creanță al acesteia, prin prisma caracterului de certitudine, lichiditate și exigibilitate al acestui drept, având în vedere îndeplinirea condițiilor stabilite cumulativ prin antecontract. În aceste condiții, având în vedere că pentru realizarea dreptului de creanță, apelanta avea nevoie de concursul intimatei L.B.B.W., acțiunea sa reprezintă o acțiune în realizare, în condițiile în care toate petitele aveau ca finalitate obținerea sumelor aflate în Contul escrow, reprezentând rata a III-a din preț.

Deși a soluționat acțiunea pe cale de excepție, prima instanță a procedat la analizarea fondului cauzei. Având în vedere că instanța fondului a soluționat acțiunea prin admiterea excepției inadmisibilității unei acțiuni în constatare în condițiile în care partea poate solicita realizarea dreptului, examinarea fondului cauzei sub aspectul îndeplinirii condițiilor cumulative pentru eliberarea ratei III din preț devenea de prisos, conform dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ. Prin decizia civilă nr. 60 din 1 aprilie 2011 Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis apelul declarat de reclamanta SC L.C.S.

I. SA împotriva sentinței nr. 5845 din 14 octombrie 2010 a Tribunalului Comercial Cluj, pe care a schimbat-o, în sensul că a admis în parte acțiunea și, în consecință, a obligat pârâta ca în termen de 5 zile de la pronunțarea deciziei să semneze notificarea comună conform anexei 6 din contractul de cont escrow încheiat la 15 februarie 2008, necesară pentru eliberarea ratei 3 din prețul stabilit în antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 329 din 14 februarie 2008, în caz de refuz, hotărârea urmând să suplinească consimțământul pârâtei SC L.B.B.W. I. ROMÂNIASRL; a fost obligată pârâta B.R.D.

GROUPE SOCIETE GENERALE SA să deblocheze rata 3 – de 750.000 Euro și să elibereze această sumă la dispoziția reclamantei; a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de reclamantă având ca obiect constatarea faptului că la data de 19 februarie 2010 reclamanta a îndeplinit condițiile de eliberare a tranșei a treia prevăzută în contractul de cont escrow încheiat la 15 februarie 2008; a fost obligată intimata să plătească apelantei cheltuieli de judecată în fond și apel în sumă de 68.775 Ron. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut în esență că intimatei i se poate reproșa faptul că a dat dovadă de o lipsă totală de toleranță în exercitarea dreptului său de a cere executarea integrală a contractului.

Ea nu a dat dovadă de loialitate în asigurarea echilibrului contractual și nu și-a îndeplinit datoria de a fi activă și transparentă atât față de litera cât și spiritul contractului, nu a probat disponibilitatea sa pentru cooperare în realizarea intereselor contractuale. În etapa concilierii nu a cooperat și nu s-a manifestat activ, încercările apelantei de a executa contractul lovindu-se constant de pasivitatea/lipsa de flexibilitate a intimatei. Nici în cursul litigiului intimata nu a reușit să justifice obiectiv de ce mai consideră că, cerințele pentru eliberarea celei de-a treia tranșe nu sunt îndeplinite. În tot acest răstimp, chiar și după ce hotărârile irevocabile i-au fost prezentate, a înțeles să se raporteze doar la conjunctura existentă la momentul inițierii procedurii concilierii.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta SC L.B.B.W. I. ROMÂNIA SRL solicitând modificarea în parte a deciziei atacate, în sensul admiterii doar în parte a apelului formulat de L.S.C.I. SA cu consecința compensării cheltuielilor de judecată ale părților. Curtea de Apel Cluj a reținut că este inadmisibilă cererea formulată de reclamanta L.S.C.I. SA având ca obiect constatarea faptului că, la 19 februarie 2010 aceasta ar fi îndeplinit toate condițiile de eliberare a tranșei trei din contractul de cont escrow perfectat la data de 15 februarie 2008. Obiectiv vorbind, cererea intimatei-reclamante de apel a fost admisă doar în parte, ceea ce în înțelesul art. 274 C. proc. civ. înseamnă că aceasta a căzut, la rândul său, parțial în pretenții.

La fondul cauzei intimata-reclamantă nu a solicitat cheltuieli de judecată, iar culpa procesuală îi aparține în întregime acesteia. Sunt invocate dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. În cauză SC L.C.S. I. SA a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat. Analizând recursul prin prisma motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente: Prin decizia atacată a fost soluționată chestiunea cheltuielilor de judecată în considerarea dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. și prin raportare la soluția pronunțată. Astfel, a fost respins un singur capăt de cerere, însă pretențiile L.C.S.

au fost admise în totalitate, fiind obligate L.B.B.W. și B.R.D. la semnarea notificării comune și eliberarea în totalitate a ratei 3 din prețul stabilit. Nu se poate vorbi despre încuviințarea numai în parte a pretențiilor L.C.S., deoarece aceste pretenții vizează dreptul de creanță pentru rata 3 – suma de 750.000 Euro – drept de creanță care a fost recunoscut exclusiv în favoarea L.C.S. Recurenta a fost obligată la plata taxelor judiciare de timbru în fond și apel, precum și a onorariului de avocat. În ceea ce privește admisibilitatea cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fond, în faza apelului, aceasta nu reprezintă o cerere nouă, inadmisibilă în calea de atac conform prevederilor art. 294 C. proc.

civ. Față de aceste considerente, Înalta Curte apreciază că în cauză nu există motive de casare sau modificare a deciziei atacate și, pe cale de consecință, potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul urmează a fi respins ca nefondat. Prin cererea înregistrată la 12 aprilie 2011 petenta B.R.D. – G.G. SA, prin sucursala Cluj, a solicitat în temeiul art. 281 1 C. proc. civ. lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 60 din 1 aprilie 2011, întrucât prin dispozitivul deciziei pronunțate s-a dispus obligarea intimatei la plata sumei de 68.775 Ron cu titlu de cheltuieli de judecată în fond și apel, iar în speță există două intimate – petenta și SC L.B.B.W. I. ROMÂNIA SRL, însă din dispozitivul hotărârii nu reiese care dintre intimate este obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea de la 10 iunie 2011 Curtea de Apel Cluj a respins cererea de lămurire a dispozitivului deciziei, reținându-se că din motivarea deciziei rezultă cu claritate despre ce intimată este vorba. Astfel, se reține „culpa procesuală a intimatei L.B.B.W. I. ROMÂNIA SRL, fiind dovedită aceasta va fi obligată să plătească apelantei în temeiul art. 274 C. proc. civ. cheltuieli de judecată în fond și apel în sumă de 68.775 Ron. Ulterior, la 7 iulie 2011, petenta SC L.B.B.W. I. ROMÂNIA SRL a solicitat lămurirea, completarea și îndreptarea dispozitivului deciziei nr. 60 din 1 aprilie 2011 în sensul de: 1) a se îndrepta eroarea materială strecurată în prima fază a dispozitivului deciziei în sensul că apelul a fost admis în parte, în temeiul art. 281 C. proc.

civ., cu consecința rectificării hotărârii pe acest aspect; 2) în caz de respingere a acestei cereri, să se lămurească dispozitivul hotărârii în sensul de a se corobora admiterea în totalitate a apelului cu admiterea excepției inadmisibilității cererii apelantei-reclamante de a se constata faptul că la data de 10 februarie 2010 aceasta a îndeplinit condițiile de eliberare a tranșei a treia din contractul de cont escrow, în temeiul art. 281 1 C. proc.

civ., având în vedere că excepția fusese admisă încă de instanța de fond și admiterea ei este potrivnică ideii de admitere în totalitate a apelului, urmând a fi înlăturată această contradicție; 3) să se completeze dispozitivul deciziei cu privire la două aspecte: a) defalcarea cheltuielilor de judecată acordate apelantei-reclamante pentru fond și apel pe categorii; b) soluționarea cererii petentei de acordare a cheltuielilor de judecată dovedite constând din onorarii de avocat față de respingerea ca inadmisibilă a unui capăt de cerere din petiția apelantei-reclamante, cu consecința compensării, în tot sau în parte, a cheltuielilor de judecată. Prin decizia civilă nr. 150 din 9 septembrie 2011, Curtea de Apel Cluj a respins această cerere, reținând că aceasta este neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs SC L.B.B.W. I. ROMÂNIA SRL, criticând-o sub următoarele aspecte: Cererea intimatei-reclamante de apel a fost admisă doar în parte, instanța recalificând, fără a pune în discuția părților acest aspect, primul capăt de cerere, ceea ce nu schimbă împrejurarea că partea reclamantă în înțelesul art. 274 C. proc. civ., a căzut în pretenții. Solicitarea de cheltuieli direct în apel, face să se eludeze un principiu fundamental de drept consacrat de dispozițiile art. 292 alin. (1) C. proc. civ. Culpa procesuală aparține în întregime reclamantei, iar sancționarea recurentei cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată în aceste condiții este o sancțiune mult prea aspră față de comportamentul nefiresc al adversarei și conduce la concluzia aplicării greșite de către instanța de apel a prevederilor art. 274 și art. 276 C. proc.

civ. În cauză L.C.S. I. SA a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului împotriva deciziei nr. 150/2011. Criticile aduse deciziei sunt neîntemeiate și recursul urmează a fi respins pentru următoarele considerente. În mod corect instanța a respins cererea de completare a dispozitivului deciziei nr. 60 din 1 aprilie 2011. Astfel, recurenta a solicitat completarea dispozitivului deciziei sus-menționate, prin compensarea cheltuielilor de judecată. Instanța de apel nu a omis a se pronunța asupra unei cereri conexe sau incidentale, astfel încât în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 281 2 C. proc. civ. Instanța de apel a soluționat chestiunea cheltuielilor de judecată prin raportare la soluția pronunțată.

Deși a admis în parte acțiunea, respingând unul dintre capetele de cerere, a recunoscut pretențiile L.C.S. în totalitate, obligând L.B.B.W. și B.R.D. la semnarea notificării comune și eliberarea în totalitate a ratei 3 din prețul stabilit. Textul art. 276 C. proc. civ. reglementează ipoteza în care instanța nu a tranșat dreptul dedus judecății în favoarea unei singure părți, ci a înțeles să recunoască acest drept parțial pentru fiecare dintre părți. În speță, nu se poate vorbi despre încuviințarea numai în parte a pretențiilor L.C.S., deoarece aceste pretenții vizează dreptul de creanță pentru rata 3 – suma de 750.000 Euro și dobânda aferentă – drept de creanță care a fost recunoscut exclusiv în favoarea L.C.S.

În ipoteza în care instanța de apel ar fi recunoscut dreptul de creanță al L.C.S. numai cu privire la o parte din suma ce constituia rata a 3-a din preț, stabilind că diferența se cuvine L.B.B.W., ar fi fost îndeplinite condițiile art. 276 C. proc. civ. și s-ar fi pus problema aprecierii asupra cheltuielilor de judecată reciproce ale părților. În speță însă instanța nu a omis a se pronunța asupra cheltuielilor de judecată. În ceea ce privește admisibilitatea solicitării cheltuielilor de judecată efectuate în fond, în faza apelului, aceasta nu reprezintă o cerere nouă, inadmisibilă în calea de atac conform prevederilor art. 294 C. proc. civ. Față de aceste considerente, potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., recursul împotriva deciziei nr. 150 din 9 septembrie 2011 urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC L.B.B.W. I. ROMÂNIA SRL București împotriva deciziei nr. 60 din 1 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, și recursul declarat de aceeași recurentă împotriva deciziei nr. 150 din 9 septembrie 2011 pronunțată de aceeași instanță. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 8 martie 2012.