ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1157/2011

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 15 ianuarie 2009 petentul F.M., a depus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați o plângere, prin care solicita să se efectueze cercetări penale pentru faptul că procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați nu i-ar fi soluționat mai multe plângeri pe care le-ar fi adresat instituției în anii 2001 - 2007. Totodată, petentul a solicitat și cercetarea penală a tuturor procurorilor generali ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Justiție și Casație, a miniștrilor Justiției și a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii care au ocupat aceste funcții , în același interval de timp, pe motiv că nu ar fi luat măsuri pentru a verifica activitatea Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, în urma sesizărilor pe care Ie-a adresat acestuia.

Urmare a cercetărilor efectuate, prin Rezoluția nr. 755/591 A/1 II - 1 /2009 din 02 martie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a dispus respingerea plângerii formulate de petentul F.M. privind procurorii generali ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, miniștrii Justiției și membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Prin aceeași rezoluție s-a dispus trimiterea plângerii vizând fapte ce ar fi fost comise de către procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, spre competentă soluționare, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați. Prin declarația dată în fața procurorului, petiționarul F.M. a arătat că este nemulțumit de faptul că procurorul D.V.

nu respectă programul de audiențe al unității, iar prim - procurorul adjunct L.D. nu a luat măsuri pentru ca lucrările nr. 319/VIII/1/2001 din 23 noiembrie 2007 și nr. 909/VI11/1/2007 din 18 ianuarie 2008 să fie soluționate cu celeritate. Prin Rezoluția nr. 131/P/2009 din 14 mai 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de D.E. - prim procuror, L.D. - prim procuror adjunct, și E.N.D. - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen.

Pentru a pronunța această rezoluție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a reținut că plângerea nr. 319/VI11/1/2001 din 23 noiembrie 2007 a fost în lucru la prim - procuror adjunct L.D., iar lucrarea nr. 909/VI 11/1/2007 din 18 ianuarie 2008 s-a aflat în lucru, atât la procuror N.E.D., cât și la prim - procuror adjunct L.D., dar faptele reclamate de petiționar nu sunt prevăzute de legea penală, deoarece nemulțumirile acestuia nu pot fi valorificate pe calea unor plângeri penale, ci pe calea unor plângeri împotriva actelor procurorului. De asemenea, s-a reținut că eventualele nemulțumiri privind nerespectarea de către procurorii cu funcții de conducere a programului de audiențe nu pot forma obiectul unor plângeri penale.

Prin Rezoluția nr. 797/II/2/2009 din 2 iulie 2009, a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul F.M. împotriva sus-arătatei Rezoluții. Nemulțumit de soluțiile pronunțate de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați, petentul F.M., în conformitate cu dispozițiile art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., a formulat plângere la Curtea de Apel Galați, instanță competentă să soluționeze cauza în fond. În motivarea plângerii, petiționarul F.M. a susținut că rezoluțiile sunt nelegale, deoarece nu au forma prevăzută de lege, nu cuprind calea de atac care se poate exercita împotriva soluției, termenul legal în care în care se poate exercita calea de atac, precum și organul competent la care se exercită calea legală de atac.

În ceea ce privește Rezoluția nr. 797/11/2/2009 dată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați la 2 iulie 2009, a susținut că aceasta a fost dată cu încălcarea dreptului la apărare deoarece nu a fost legal citat și nu a fost audiat pentru a indica mijloacele de probă cu care să-și dovedească plângerea. Prin sentința penală nr. 5F din 10 ianuarie 2011, Curte de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins ca nefondată plângerea formulată de petent împotriva rezoluțiilor procurorului, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 150 lei. Pentru a se hotărî astfel s-au reținut următoarele: Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 - privind statutul judecătorilor și procurorilor, procurorii numiți de Președintele României sunt independenți, în condițiile legii.

Conform art. 275 C. proc. pen., orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime. Potrivit art. 278 alin. (1) C. proc. pen., dacă actele sunt efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta, plângerea se rezolvă de prim-procurorul parchetului. Față de dispozițiile legale de mai sus, s-a constat că în mod corect Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a reținut că faptele reclamate de petiționarul F.M. nu sunt prevăzute de legea penală, deoarece nemulțumirile acestuia cu privire la actele efectuate de procuror trebuiau valorificate pe calea unor plângeri contra actelor procurorului și nu pe calea unor plângeri penale.

Susținerile petiționarului F.M. cu privire la neindicarea căii de atac sunt nefondate, deoarece din dovada de comunicare nr. 797/II/2/2009 din 02 iulie 2009 rezultă că acestuia i s-a comunicat că împotriva rezoluției poate face plângere, conform art. 278 1 C. proc. pen., în termen de 20 de zile de la comunicare la Curtea de Apel Galați. Împotriva aceste sentințe, petentul F.M. a declarat recursul de fată. Recursul este inadmisibil. Potrivit art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluție de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței, persoana vătămată, precum și orice alte persoane pot face plângere la judecătorul de la instanță căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Potrivit art. 278 1 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul , soluționând plângerea o poate respinge ca nefondată prin sentință, ca în speță, iar potrivit art. 278 1 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă) împotriva hotărârii pronunțate de judecător potrivit alin. (8) nu se mai poate exercita nici o cale de atac, astfel că sentința pronunțată în aceste condiții este definitivă de la data pronunțării. Așa fiind, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petiționarul F.M. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul F.M. împotriva sentinței penale nr. 5F din 10 ianuarie 2011 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 23 martie 2011.