ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1157/2011

Asupra

recursului de față,

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La 15 ianuarie 2009

petentul F.M., a depus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați o

plângere, prin care solicita să se efectueze cercetări penale pentru faptul că

procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați nu i-ar fi

soluționat mai multe plângeri pe care le-ar fi adresat instituției în anii 2001

- 2007.

Totodată,

petentul a solicitat și cercetarea penală a tuturor procurorilor generali ai

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Justiție și Casație, a miniștrilor

Justiției și a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii care au ocupat

aceste funcții , în același interval de timp, pe motiv că nu ar fi luat măsuri

pentru a verifica activitatea Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, în

urma sesizărilor pe care Ie-a adresat acestuia.

Urmare a cercetărilor efectuate, prin Rezoluția

nr. 755/591 A/1

II

- 1

/2009 din 02 martie 2009 a Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casație

și

Justiție, s-a dispus respingerea plângerii formulate de petentul F.M.

privind procurorii generali ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție, miniștrii Justiției și membrii Consiliului Superior al

Magistraturii.

Prin aceeași

rezoluție s-a dispus trimiterea plângerii vizând fapte ce ar fi fost comise de

către procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, spre competentă

soluționare, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.

Prin declarația dată în fața procurorului,

petiționarul F.M. a

arătat că este nemulțumit de faptul că procurorul D.V.

nu respectă programul de audiențe al unității, iar prim - procurorul adjunct L.D.

nu a luat măsuri pentru ca lucrările nr. 319/VIII/1/2001 din 23 noiembrie 2007

și nr. 909/VI11/1/2007 din 18 ianuarie 2008 să fie soluționate cu celeritate.

Prin Rezoluția

nr. 131/P/2009 din 14 mai 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați,

s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de D.E. - prim procuror, L.D. -

prim procuror adjunct, și E.N.D. - procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Galați, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu

contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen.

Pentru a

pronunța această rezoluție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a

reținut că plângerea nr. 319/VI11/1/2001 din 23 noiembrie 2007 a fost în lucru

la prim - procuror adjunct L.D., iar lucrarea nr. 909/VI 11/1/2007 din 18

ianuarie 2008 s-a aflat în lucru, atât la procuror N.E.D., cât și la prim -

procuror adjunct L.D., dar faptele reclamate de petiționar nu sunt prevăzute de

legea penală, deoarece nemulțumirile acestuia nu pot fi valorificate pe calea

unor plângeri penale, ci pe calea unor plângeri împotriva actelor procurorului.

De asemenea, s-a

reținut că eventualele nemulțumiri privind nerespectarea de către procurorii cu

funcții de conducere a programului de audiențe nu pot forma obiectul unor

plângeri penale.

Prin Rezoluția

nr. 797/II/2/2009 din 2 iulie 2009, a Procurorului General al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Galați, a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea

formulată de petentul F.M. împotriva sus-arătatei Rezoluții.

Nemulțumit de

soluțiile pronunțate de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Galați, petentul F.M., în conformitate cu dispozițiile art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., a formulat plângere la Curtea de Apel Galați, instanță

competentă să soluționeze cauza în fond.

În motivarea

plângerii, petiționarul F.M. a susținut că rezoluțiile sunt nelegale, deoarece

nu au forma prevăzută de lege, nu cuprind calea de atac care se poate exercita

împotriva soluției, termenul legal în care în care se poate exercita calea de

atac, precum și organul competent la care se exercită calea legală de atac.

În ceea ce privește Rezoluția nr. 797/11/2/2009

dată de Procurorul

General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Galați la 2 iulie 2009, a susținut că aceasta a fost dată cu încălcarea

dreptului la apărare deoarece nu a fost legal citat și nu a fost audiat pentru

a indica mijloacele de probă cu care să-și dovedească plângerea.

Prin sentința penală nr. 5F din 10 ianuarie 2011,

Curte de Apel

Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins

ca nefondată plângerea formulată de petent împotriva rezoluțiilor procurorului,

cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum

de 150 lei.

Pentru a se

hotărî astfel s-au reținut următoarele:

Potrivit art. 3

alin. (1) din Legea nr. 303/2004 - privind statutul judecătorilor și

procurorilor, procurorii numiți de Președintele României sunt independenți, în

condițiile legii.

Conform art. 275

C. proc. pen., orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și

actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor

sale legitime.

Potrivit art. 278 alin. (1) C. proc. pen., dacă

actele sunt efectuate

de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor

date de acesta, plângerea se rezolvă de prim-procurorul parchetului.

Față de

dispozițiile legale de mai sus, s-a constat că în mod corect Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Galați a reținut că faptele reclamate de petiționarul F.M.

nu sunt prevăzute de legea penală, deoarece nemulțumirile acestuia cu privire

la actele efectuate de procuror trebuiau valorificate pe calea unor plângeri

contra actelor procurorului și nu pe calea unor plângeri penale.

Susținerile

petiționarului F.M. cu privire la neindicarea căii de atac sunt nefondate,

deoarece din dovada de comunicare nr. 797/II/2/2009 din 02 iulie 2009 rezultă

că acestuia i s-a comunicat că împotriva rezoluției poate face plângere,

conform art. 278

1

C. proc. pen., în termen de 20 de zile de la

comunicare la Curtea de Apel Galați.

Împotriva aceste

sentințe, petentul F.M. a declarat recursul de fată.

Recursul este inadmisibil.

Potrivit art.

278

1

alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluție de neîncepere a

urmăririi penale sau a ordonanței, persoana vătămată, precum și orice alte

persoane pot face plângere la judecătorul de la instanță căreia i-ar reveni,

potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Potrivit art.

278

1

alin. (8) C. proc. pen., judecătorul , soluționând plângerea o

poate respinge ca nefondată prin sentință, ca în speță, iar potrivit art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. XVIII

pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă) împotriva hotărârii pronunțate de

judecător potrivit alin. (8) nu se mai poate exercita nici o cale de atac,

astfel că sentința pronunțată în aceste condiții este definitivă de la data

pronunțării.

Așa fiind, Înalta

Curte, în conformitate cu prevederile art. 385

15

alin. (1) pct. 1

lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de

petiționarul F.M.

În temeiul art.

192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de petiționarul F.M. împotriva sentinței penale

nr. 5F din 10 ianuarie 2011 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze

cu minori.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 23 martie 2011.