ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 383/2011

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 383/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta D.A.L.I.N.C. București

prin acțiunea introdusă pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a

comercială, în contradictoriu cu pârâții SC P.O.T. SRL, E.M., L.C.M. și L.S., a

solicitat anularea Hotărârii Adunării Generale a Asociaților SC P.O.T. SRL din

data de 29 august 2008.

Prin sentința comercială nr. 8057

din 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială,

în dosarul nr. 4730/3/2009 s-a respins ca fiind lipsită de interes acțiunea

formulată de reclamanta D.A.L.I.N.C. în contradictoriu cu pârâții SC P.O.T. SRL,

E.M., L.C.M. și L.S.

Apelul declarat de reclamanta D.A.L.I.

SUA împotriva acestei sentințe a fost admis de Curtea de Apel București, secția

a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 39 din 26 ianuarie 2010 când s-a

desființat sentința apelată și a fost trimisă cauza spre rejudecare la aceeași

instanță.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs pârâții SC P.O.T. SRL prin lichidator judiciar CII S.C., E.M., L.C.M.

și S.L. fiind întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În argumentarea acestui motiv

recurenta redând citate din decizia recurată a susținut că instanța de apel a

interpretat greșit că interesul există indiferent de efectele unei hotărâri

judecătorești atâta timp cât reclamanta nu a făcut dovada existenței unei

creanțe și nu a întreprins nici un demers pentru recuperarea acesteia.

Creanța pe care o invocă reclamanta,

fără a administra vreo dovadă în acest sens, este o creanță împotriva

societății și nu împotriva asociaților sau foștilor asociați ai societății. În

cuprinsul deciziei recurate nu se regăsește nici un argument din care să

rezulte că, în cazul în care în viitor, reclamanta, în eventualitatea în care

va efectua demersuri pentru demonstrarea creanței și va încerca și realizarea

acesteia, nu ar fi posibilă acoperirea creanței din activul societății și nu ar

fi posibilă atragerea răspunderii asociatului pe motiv că acesta are vârsta de

72 de ani.

În continuarea motivării recurenta

redând citate din tratate de drept procesual civil de diferiți autori face

referiri numai asupra interesului reclamantei în promovarea acțiunii și a

faptului că reclamanta nu a administrat nici o probă prin care să dovedească

faptul că a încercat să-și realizeze creanța împotriva persoanei juridice

printr-o procedură pusă la dispoziție de lege.

Pentru aceste motive recurenta a

solicitat admiterea recursului și modificarea deciziei recurate, în sensul

respingerii apelului și menținerii în totalitate a soluției pronunțate de

instanța de fond.

Înalta Curte, conform art. 137 C.

proc. civ., va lua în examinare excepția lipsei calității de reprezentant

privind pe apărătorul recurentei pârâte SC P.O.T. SRL și va reține:

Excepția a fost invocată pentru

prima oară în ședința din data de 28 octombrie 2010 când de altfel i s-a pus în

vedere apărătorului recurentei pârâte ca până la termenul următor să

complinească lipsa semnăturii reprezentantului legal de pe împuternicirea de

reprezentare, obligație ce a fost îndeplinită la termenul următor prin însăși

prezența lichidatorului ce a ratificat mandatul apărătorului. Astfel, excepția

lipsei calității de reprezentant privind pe apărătorul SC P.O.T. SRL va fi

respinsă.

Examinând cererea de recurs

formulată de către pârâți, din perspectiva excepției nulității recursului,

Înalta Curte constată că excepția este întemeiată și va fi admisă pentru

următoarele considerente:

Este de observat că deși recurenții

au invocat în susținerea recursului lor motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., aceștia nu au structurat și dezvoltat motivele invocate, conform

cerințelor art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., criticând în esență,

modul în care instanța de apel a analizat probele administrate. Simpla

nemulțumire a părții, cu privire la aspectele care au format convingerea

instanței de fond și de apel, fără precizarea relevanței pe care acestea le au

față de fondul pricinii, nu pot face obiectul analizei instanței de recurs, în

raport de dispozițiile art. 304 C. proc. civ. și de dispozițiile art. 299 alin.

(1) C. proc. civ., care statuează asupra obiectului recursului.

Revenind la motivul prevăzut de art.

304 pct. 9 C. proc. civ., pe care l-a indicat recurenta, se constată că nici o

ipoteză prevăzută de acest text nu a fost demonstrată, criticile de

netemeinicie care au fost invocate nu pot fi analizate, având în vedere și

inexistența motivelor de ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306

alin. (2) C. proc. civ.

Constatând că recurenții nu s-au

conformat obligației prevăzută de art. 302

1

alin. (1) lit. c) C.

proc. civ., potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea

nulității motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor, Înalta Curte va aplica

cererii sancțiunea nulității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei calității

de reprezentant privind pe apărătorul recurentei pârâte SC

P.O.T. SRL.

Constată nulitatea cererii de recurs

formulată de pârâții

SC

P.O.T. SRL prin lichidator judiciar CII S.C., E.M., L.C.M. și S.L. împotriva

deciziei comerciale nr. 39 din 26 ianuarie 2010 a Curții de Apel București,

secția a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 27 ianuarie 2011.