ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 383/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta D.A.L.I.N.C. București prin acțiunea introdusă pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, în contradictoriu cu pârâții SC P.O.T. SRL, E.M., L.C.M. și L.S., a solicitat anularea Hotărârii Adunării Generale a Asociaților SC P.O.T. SRL din data de 29 august 2008. Prin sentința comercială nr. 8057 din 25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în dosarul nr. 4730/3/2009 s-a respins ca fiind lipsită de interes acțiunea formulată de reclamanta D.A.L.I.N.C. în contradictoriu cu pârâții SC P.O.T. SRL, E.M., L.C.M. și L.S. Apelul declarat de reclamanta D.A.L.I.

SUA împotriva acestei sentințe a fost admis de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 39 din 26 ianuarie 2010 când s-a desființat sentința apelată și a fost trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță. Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții SC P.O.T. SRL prin lichidator judiciar CII S.C., E.M., L.C.M. și S.L. fiind întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În argumentarea acestui motiv recurenta redând citate din decizia recurată a susținut că instanța de apel a interpretat greșit că interesul există indiferent de efectele unei hotărâri judecătorești atâta timp cât reclamanta nu a făcut dovada existenței unei creanțe și nu a întreprins nici un demers pentru recuperarea acesteia.

Creanța pe care o invocă reclamanta, fără a administra vreo dovadă în acest sens, este o creanță împotriva societății și nu împotriva asociaților sau foștilor asociați ai societății. În cuprinsul deciziei recurate nu se regăsește nici un argument din care să rezulte că, în cazul în care în viitor, reclamanta, în eventualitatea în care va efectua demersuri pentru demonstrarea creanței și va încerca și realizarea acesteia, nu ar fi posibilă acoperirea creanței din activul societății și nu ar fi posibilă atragerea răspunderii asociatului pe motiv că acesta are vârsta de 72 de ani. În continuarea motivării recurenta redând citate din tratate de drept procesual civil de diferiți autori face referiri numai asupra interesului reclamantei în promovarea acțiunii și a faptului că reclamanta nu a administrat nici o probă prin care să dovedească faptul că a încercat să-și realizeze creanța împotriva persoanei juridice printr-o procedură pusă la dispoziție de lege.

Pentru aceste motive recurenta a solicitat admiterea recursului și modificarea deciziei recurate, în sensul respingerii apelului și menținerii în totalitate a soluției pronunțate de instanța de fond. Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ., va lua în examinare excepția lipsei calității de reprezentant privind pe apărătorul recurentei pârâte SC P.O.T. SRL și va reține: Excepția a fost invocată pentru prima oară în ședința din data de 28 octombrie 2010 când de altfel i s-a pus în vedere apărătorului recurentei pârâte ca până la termenul următor să complinească lipsa semnăturii reprezentantului legal de pe împuternicirea de reprezentare, obligație ce a fost îndeplinită la termenul următor prin însăși prezența lichidatorului ce a ratificat mandatul apărătorului.

Astfel, excepția lipsei calității de reprezentant privind pe apărătorul SC P.O.T. SRL va fi respinsă. Examinând cererea de recurs formulată de către pârâți, din perspectiva excepției nulității recursului, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată și va fi admisă pentru următoarele considerente: Este de observat că deși recurenții au invocat în susținerea recursului lor motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., aceștia nu au structurat și dezvoltat motivele invocate, conform cerințelor art. 302 1 lit. c) C. proc. civ., criticând în esență, modul în care instanța de apel a analizat probele administrate. Simpla nemulțumire a părții, cu privire la aspectele care au format convingerea instanței de fond și de apel, fără precizarea relevanței pe care acestea le au față de fondul pricinii, nu pot face obiectul analizei instanței de recurs, în raport de dispozițiile art. 304 C. proc.

civ. și de dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care statuează asupra obiectului recursului. Revenind la motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pe care l-a indicat recurenta, se constată că nici o ipoteză prevăzută de acest text nu a fost demonstrată, criticile de netemeinicie care au fost invocate nu pot fi analizate, având în vedere și inexistența motivelor de ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ. Constatând că recurenții nu s-au conformat obligației prevăzută de art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor, Înalta Curte va aplica cererii sancțiunea nulității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția lipsei calității de reprezentant privind pe apărătorul recurentei pârâte SC P.O.T. SRL. Constată nulitatea cererii de recurs formulată de pârâții SC P.O.T. SRL prin lichidator judiciar CII S.C., E.M., L.C.M. și S.L. împotriva deciziei comerciale nr. 39 din 26 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2011.