ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4304/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4304/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra
recursului de față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acțiunea
înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ
și fiscal, reclamanta SC E.M.T.V. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâtul
CONSILIUL NAȚIONAL AL AUDIOVIZUALULUI pentru ca prin hotărârea ce se va
pronunța să se dispună anularea deciziilor nr. 1043 din 06 decembrie 2009
respectiv nr. 1069 din 09 decembrie 2009, emise de CONSILIUL NATIONAL AL
AUDIOVIZUALULUI cu consecința exonerării sale de la plata amenzilor în cuantum
de câte 5 000 lei fiecare, considerând că cele două decizii sunt netemeinice și
nelegale.
În motivarea
acțiunii, reclamanta a arătat că prin Decizia nr. 1043 din 06 decembrie 2009, a
fost sancționată în temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 504/2002 pentru
încălcarea obligației de informare obiectivă a publicului, în sensul că în
emisiunea din 01 decembrie 2009, moderată de dl. V.A., emisiune în care a fost
invitat senatorul independent O.M. și pe tot parcursul emisiunii, în partea de
jos a ecranului, pe banda fixă a fost afișat textul conform căruia "senatorul
liberal O.M. și nemțenii de pe Valea Muntelui îl susțin pe T.B.", ceea ce
a fost interpretat ca fiind o dezinformare întrucât senatorul sus numit, a fost
exclus din P.N.L. cu puțin timp in urma emisiunii, astfel că textul respectiv
ar fi indicat faptul că senatorul încă mai făcea parte din PNL.
În opinia
reclamantei, pârâta C.N.A. a aplicat în mod formal și excesiv legea, întrucât
pe parcursul emisiunii, atât moderatorul cât și dl. O.M. au făcut în mod expres
precizarea că nu mai este senator din partea P.N.L. și că are calitatea de
independent, dar că își menține ca și opțiune statutară, orientarea liberală.
Cu privire la
cea de a doua decizie de sancționare, respectiv nr. 1069 din 09 decembrie 2009,
reclamanta a considerat-o și pe aceasta nelegală și netemeinică, decizie emisă
cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, bazată pe o interpretare
tendențioasă a conținutului emisiunii în care se invoca încălcarea prevederilor
art. 8 din Dec. C.N.A. 853/2009.
La 7 mai 2010
pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității
introducerii acțiunii reclamantei, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii
ca neîntemeiată și menținerea deciziilor atacate ca legale si temeinice.
Prin sentința
nr. 4330 din 3 noiembrie 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a admis excepția tardivității acțiunii și a respins
contestația formulată de reclamanta SC E.M.T.V. SRL ca atare față de
dispozițiile art. 93 alin. (3) din Legea nr. 504/2002 și de data comunicării
deciziilor, 9 decembrie 2009 și respectiv 14 decembrie 2009, precum si de data
introducerii acțiunii, 14 februarie 2010 (data poștei).
Împotriva
sentinței pronunțată de Curtea de Apel București a declarat recurs reclamanta SC
E.M.T.V. SRL solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și
trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, arătându-se că prezenta
contestație a fost formulată în termen, excepția tardivității fiind în mod
eronat admisă.
Se arată de
către recurentă că a formulat plângere prealabilă în temeiul dispozițiilor
Legii nr. 554/2004 și a înțeles să opteze pentru procedura prevăzută de actul
normativ menționat și nu pentru cea prevăzută de legea specială.
Examinând
sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile
formulate de recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză,
inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Curtea constată că
recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Prin Decizia
nr. 1043 din 6 decembrie 2009, recurenta-reclamantă a fost sancționată cu
amendă în cuantum de 5000 lei pentru încălcarea dispozițiilor art. 3 alin. (2)
din Legea audiovizualului, cu modificările și completările ulterioare și a
dispozițiilor art. 8 din Decizia CNA nr. 853/2009 privind regulile de
desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Președintelui
României.
Prin Decizia
nr. 1069 din 9 decembrie 2009, recurenta-reclamantă a fost sancționată cu
amendă în cuantum de 5000 lei pentru încălcarea dispozițiilor art.8 din Decizia
nr. 853/2009 privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei
electorale pentru alegerea Președintelui României.
Cererea
introductivă de instanță prin care recurenta-reclamantă solicita anularea acestor
decizii de sancționare a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București la
data de 17 februarie 2010.
In raport de
înscrisurile existente la dosarul cauzei, și având în vedere și dispozițiile
art. 93 alin. (3) și alin. (4) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, Înalta
Curte reține că în mod corect instanța de fond a respins acțiunea ca tardiv
introdusă, în condițiile în care datele comunicării actelor contestate sunt 9
și 14 decembrie 2009 (data poștei avută în vedere de instanța de fond), iar
acțiunea introductivă de instanță a fost înregistrată în ziua de 17 februarie
2010, cu depășirea termenului de 15 de la comunicare prevăzut de lege.
Referitor la
susținerea recurentei în sensul că împotriva celor două sancțiuni a formulat
contestație, respinsă prin Decizia CNA nr. 1102, nu poate fi reținută, întrucât
solicitarea sa de reanalizare a Deciziei de sancționare a făcut referire numai
la Decizia 1043/2009 comunicată recurentei sub numărul de înregistrare CNA
17632 din 6 decembrie 2009, nu și la Decizia nr. 1069 din 09 decembrie 2009.
In ceea ce
privește afirmația recurentei potrivit căreia a „formulat plângerea în
conformitate cu dispozițiile Legii nr. 554/2004,....și a înțeles să opteze
pentru procedura prevăzută de această lege și nu cea prevăzută de legea
specială" se reține că acestea nu demonstrează nici nelegalitatea
sentinței recurate și nici introducerea în termen a acțiunii, întrucât
dispozițiile cu caracter special se aplică cu prioritate, potrivit regulii de
interpretare logică „
specialia generalibus derogant
".
De altfel, s-a
statuat că din Legea nr. 504/2002 rezultă un regim derogatoriu al
contravențiilor constatate și sancționate de C.N.A., iar potrivit art. 93 alin.
(1) teza
I
și alin. (2) și alin. (3) din actul normativ
menționat, deciziile luate de C.N.A. pot fi atacate direct la secția de
contencios administrativ a curții de apel, fără a fi necesară formularea unei
plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare, calea de atac și
termenul, ca și instanță, fiind stabilite de lege și fiind aplicabile
indiferent dacă sunt sau nu menționate în decizia de sancționare.
Pe de altă
parte, întrucât decizia C.N.A., de aplicare a unei amenzi contravenționale, nu
este un proces - verbal de contravenție în sensul dispozițiilor O.G. nr. 2/2001,
ci un act administrativ de autoritate, emis în temeiul art. 15 din Legea
audiovizualului nr. 504/2004 este supus controlului de legalitate în termenele
și condițiile prevăzute de art. 93 alin. (3) din același act normativ.
În consecință,
constatând că instanța de fond a interpretat și aplicat corect prevederile
legale incidente în cauză, în raport cu probele administrate, Înalta Curte va
respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de SC E.M.T.V. SRL împotriva sentinței nr. 4330 din 3
noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ
și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 23 septembrie 2011.